Comisia Europeană propune simplificarea administrării fondurilor europene pentru a ajuta regiunile să contracareze efectele crizei

Comisia Europeană a prezentat pe 22 iulie noi măsuri vizând simplificarea anumitor reguli de administrare a politicii de coeziune. În contextul actualei crize economice, obiectivul acestei acţiuni este de a sprijini economia europeană, îmbunătăţind condiţiile pentru lansarea unui număr sporit de proiecte destinate regiunilor. În cadrul măsurilor „anti-criză”, Comisia va putea rambursa 100% din costurile declarate de statele membre pentru proiectele finanţate din Fondul social european (FSE) în 2009 şi în 2010. Comisarul pentru politică regională, Pawel Samecki, a declarat: „Aceste noi măsuri vizează sprijinirea regiunilor Europei, pentru a le ajuta să-şi revină mai repede. Trebuie să facem faţă situaţiei actuale, continuând pe termen lung accelerarea punerii în aplicare a politicii noastre şi facilitarea administrării fondurilor”. Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi egalitate de şanse, Vladimír Špidla, responsabil de Fondul Social European (FSE), a adăugat: „Având în vedere creşterea rapidă a şomajului în Europa într-un moment în care bugetele statelor sunt strâmtorate, statele membre trebuie să fie în măsură să utilizeze din plin FSE. O rambursare totală în cadrul FSE este, prin urmare, de o importanţă crucială pentru sprijinirea cetăţenilor în timpuri de criză economică. Aceste măsuri excepţionale reprezintă expresia solidarităţii europene cu cei care sunt cel mai vulnerabili”. Modificările anunţate vizează facilitarea punerii în aplicare a 455 de programe din sfera politicii de coeziune prevăzute pentru 2007-2103, reprezentând investiţii totale de 347 de miliarde de EUR, adică peste o treime din bugetul comunitar. Obiectivul este de a accelera fluxul investiţiilor dirijate în principal spre cei care realizează proiecte şi spre cetăţenii cei mai afectaţi de criză din regiunile Europei. De asemenea, trebuie ţinut cont de impactul crizei asupra finanţelor publice ale statelor şi regiunilor, care întâmpină dificultăţi în cofinanţarea investiţiilor europene. Mai exact, Comisia observă un demaraj lent al marilor proiecte de infrastructură. Modificările introduse clarifică anumite norme şi simplifică administrarea de zi cu zi a fondurilor europene. Iată un rezumat al principalelor măsuri:

􀃒 În 2009 şi în 2010, în cadrul măsurilor „anticriză”, Comisia va putea rambursa, la cererea statelor membre, 100% din costurile publice declarate de acestea, destinate proiectelor finanţate din FSE. Concret, statelor membre nu li se va solicita să contribuie cu o co-finanţare naţională, ceea ce va permite accelerarea realizării proiectelor de susţinere a ocupării forţei de muncă. Această opţiune nu repune în discuţie repartizarea fondurilor între statele membre, nici valoarea totală a fondurilor şi nici nu obligă statele membre să contribuie cu o co-finanţare ulterioară.
􀃒 Comisia propune constituirea unei singure categorii de „proiect major”. Anterior, Comisia aproba toate proiectele al căror cost total depăşea 25 de milioane de EUR în cazul celor destinate mediului şi 50 de milioane de EUR în cazul celor destinate altor sectoare. De acum înainte, pragul de aprobare se fixează la 50 de milioane de EUR pentru toate domeniile. Ca urmare, proiectele referitoare la mediul înconjurător de anvergură mai mică vor putea fi demarate mai rapid.
􀃒 Normele aferente proiectelor „generatoare de venituri” (de exemplu, autostrăzile cu plată sau proiectele care implică închirierea sau vânzarea de terenuri) sunt de asemenea simplificate, în vederea reducerii sarcinilor administrative care revin statelor membre.
􀃒 Programele din sfera politicii de coeziune vor putea fi revizuite de către statele membre într-o manieră mai simplă, pentru a se putea ţine cont de noile realităţi. Pe de altă parte, anumite dispoziţii privind obligaţia de a menţine investiţiile pe o durată de cinci ani nu vor fi aplicabile societăţilor comerciale falimentare.
􀃒 Investiţiile în sectoarele aferente eficienţei energetice şi utilizării energiilor regenerabile la nivelul locuinţelor vor fi încurajate, datorită importantului lor potenţial de a genera creştere şi locuri de muncă.
􀃒 Comisia propune o modificare care vizează creşterea flexibilităţii normelor de dezangajare. De exemplu, alocarea financiară destinată unui proiect major va fi protejată în principiu de îndată ce statul membru trimite Comisiei proiectul. În prezent, alocările nu sunt protejate decât atunci când Comisia aprobă proiectul.
􀃒 FEDER va putea susţine activităţile de renovare sau de construire de locuinţe în favoarea comunităţilor care se confruntă cu excluziunea socială, în special cele ale romilor, atât în zone rurale, cât şi în zone urbane. Anterior, construirea de locuinţe nu era eligibilă în vederea finanţării din FEDER şi doar locuinţele din zonele urbane puteau face obiectul renovărilor. Statele membre şi Parlamentul European s-au exprimat în favoarea simplificării administrării politicii de coeziune, în special în contextul crizei economice. Ele urmează să se pronunţe cu privire la măsurile prezentate.
Sursa:
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.doc