"Mirajul utopiei. Calatoriile in URSS: control si propaganda"

Editura Vremea, Bucuresti, 2013 www.edituravremea.ro

marți, 12 octombrie 2010

Bani pentru infrastructura agricola si forestiera 2

APDRP a anuntat lansarea pe 15 octombrie 2010 a celei de-a doua sesiuni de cereri de propuneri de proiecte in cadrul Masurii 125 - „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii”finantata prin intermediul Programul National pentru Dezvoltare Rurala.

Termenul limita de depunere a proiectelor este 15 noiembrie 2010, ora 12.00.
Suma disponibila pentru aceasta sesiune este de 148.774.185 euro euro, impartita pe submasuri:

Submasura 125-a „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii”
Suma disponibila - 89.264.511 euro:
• 40.169.029,95 euro pentru investitii in irigatii
• 49.095.481,05 euro pentru alte tipuri de investitii

Beneficiari eligibili:
• unitatile administrativ-teritoriale detinatoare de terenuri agricole si/ sau de infrastructura de acces la exploatatiile agricole;
• ADI-uri detinatoare de terenuri agricole si/ sau de infrastructura de acces la exploatatiile agricole;
• Organizatii/ federatii de utilitate publica ale proprietarilor/ detinatorilor de terenuri agricole.
Investitii eligibile:
• Construirea si/ sau modernizarea drumurilor de acces, poduri si podete, drumurilor agricole de exploatatie ;
• Modernizarea si/ sau retehnologizarea sistemelor de irigatii, inclusiv lucrari pentru statiile de pompare, de contorizare, fiind eligibile si lucrarile pentru statiile de pompare, dispecerizare, monitorizare si contorizare a apei si energiei electrice
• Modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de desecare si drenaj si alte lucrari de imbunatatiri funciare;
• Lucrari de corectare a torentilor situate in fondul funciar agricol – constand in construirea si/sau modernizarea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrari.

Submasura 125-b „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea silviculturii”
Suma alocata: 59. 509.674 euro
Beneficiari eligibili:

• proprietari/detinatori (cu drept de administrare) privati de padure, persoane fizice si juridice;
• asociatii de proprietari / detinatori privati de padure;
• unitati administrativ-teritoriale detinatoare de padure;
• ADI-uri detinatoare de padure;

Investitii eligibile:
• Construirea si/ sau modernizarea drumurilor forestiere, inclusiv poduri si podete, lucrari de aparare – consolidare, lucrari de siguranta circulatiei (parapeti), semnalizare si avertizare;
• Infrastructura feroviara forestiera - construirea si modernizarea terasamentelor si calea de rulare, inclusiv poduri si podete, lucrari de aparare - consolidare, tunele, lucrari de semnalizare si avertizare;
• Instalatii de transport pe cablu (funiculare) ;
• Lucrari de corectare a torentilor, situate in padure – construirea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrari.

Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul Măsurii 125 va fi:
100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică care deservesc întreaga comunitate.
Ajutorul public acordat pentru un proiect de investiţie nu va putea depăşi 1.000.000 euro/ proiect, iar pentru drumurile forestiere şi lucrările de corectare a torenţilor, situate în fondul agricol şi forestier nu va putea depăşi 1.500.000 euro/proiect.
75% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică, care deservesc o parte din comunitate. În acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depăşi 750.000 euro/proiect.

Ajutorul public acordat pentru un proiect de investiţie de utilitate publică care deserveşte întreaga comunitate nu va putea depăşi:
- 1.500.000 euro/proiect pentru drumuri forestiere;
- 1.500.000 euro/proiect pentru lucrări de corectare a torenţilor situate în fond agricol;
- 1.500.000 euro/proiect pentru lucrări de corectare a torenţilor situate în fond forestier;
- 1.000.000 euro/proiect pentru celelalte proiecte de investiţii pentru care sprijinul public este de 100%;
- 750.000 euro/proiect pentru investiţii pentru care sprijinul public este de 75%.

Ghidul solicitantului si anexele aferente M 125 pot fi descarcate de pe siteul http://www.apdrp.ro

vineri, 20 august 2010

STIRE

Comunicat de presă


Pentru a promova tradiţia românească, atât de apreciată peste hotare, in perioada 27 - 29 august 2010, Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Ploieşti în parteneriat cu Primăria Municipiului Ploieşti, va organiza primul Târg de produse ecologice şi tradiţionale din cele şase programate până la sfarşitul anului intitulat „Mâncăm româneşte – Trăim sănătos”.
Vă invităm să vizitaţi expoziţia producătorilor tradiţionali care se va desfăşura pe zona adiacentă Parcului Constantin Dobrogeanu Gherea – parcarea dintre Parcul Constantin Dobrogeanu Gherea şi Palatul Culturii Ploieşti, după următorul program: vineri, 27.08.2010, 10:00 – 19.00; sâmbătă, 28.08.2010, 08:00 – 19:00; duminică, 29.08.2010, 08:00 – 15:00. Acest eveniment îşi propune să le ofere producătorilor români posibilitatea de a-şi prezenta şi în ţară preparatele tradiţionale realizate ecologic, dupa reţete păstrate din moşi strămoşi, dar certificate din punct de vedere sanitar, sanitar-veterinar şi premiate în străinătate. În cadrul târgului, veţi putea achiziţiona brânzeturi, pastramă, miere, lăptişor de matcă crud, palincă, magiun de Topoloveni si alte delicatese pe alese.



ŞEF OTIMMC Ploieşti
Elena Gabriela ANGHEL

vineri, 2 iulie 2010

Masura 313 “Incurajarea activitatilor turistice”




In perioada 1-30 iulie 2010 se pot depune cereri de proiecte aferente Masurii 313 Incurajarea activitatilor turistice in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. Masura 313 „Încurajarea activitatilor turistice” se încadreaza în Axa III –„Îmbunatatirea calitatii vietii în zonele rurale si diversificarea economiei rurale” si are ca obiectiv general dezvoltarea activitatilor turistice în zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural.

Obiectivele specifice se refera la:
1. Crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, în special pentru tineri si femei;
2. Cresterea valorii adaugate în activitati de turism;
3. Crearea, îmbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice;
4. Cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 313 sunt:
• Micro-întreprinderile
• Persoane fizice care se angajeaza sa se autorizeze (nivel minim PFA)
• Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale în vigoare, precum si asociatiile de dezvoltare intercomunitara realizate doar între comune si înfiintate conform legislatiei nationale în vigoare (Legea nr. 215/ 2001 a administratiei publice locale cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr. 26/ 2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare);
• ONG-uri, definite conform legislatiei nationale în vigoare;

Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile

• Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (structuri agroturistice si alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o microîntreprindere) având pâna la 15 camere;
• Marketing turistic;
• Investitii în infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice:
1. Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare în scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice;
2. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spatiul rural, conectate la sistemele regionale si nationale;
3. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica,

CONDITII de înfiintare a Centrelor Locale de Informare si Promovare Turistica – criterii, dotarii si personal:
a) Sediile centrelor locale de informare si promovare turistica trebuie sa fie situate în centrul localitatilor, pe strazi cu circulatie intensa, în cladiri independente sau la parterul unor imobile cu acces facil pentru turisti.
b) Semnalizarea centrelor locale de informare si promovare turistica se face prin panou/ firma luminoasa cu denumirea „CENTRU LOCAL DE INFORMARE TURISTICA”, amplasat obligatoriu la intrarea în centrul local de informare si promovare turistica, în loc vizibil;
c) Drumul spre centrele locale de informare si promovare turistica este semnalizat corespunzator prin panouri, indicatoare si alte asemenea;
d) În fata sau în imediata apropriere a centrului local de informare si promovare turistica trebuie amenajate locuri de parcare gratuita, maxim 3 locuri de parcare.

Valoarea maxima a fondurilor nerambursabile (intensitatea sprijinului)

Pentru investitiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de pâna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi valoarea de 200.000 Euro/ proiect;
Pentru investitiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pâna la:
1. 70% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 70.000 Euro/ proiect în cazul proiectelor de investitii în agroturism;
2. 50% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 200.000 Euro/ proiect pentru alte tipuri de investitii în turismul rural.
Documentatia in intregime poate fi descarcata accesand link-urile:
http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1814&lang=RO

LINII DE FINANTARE OPERATIONALE IN LUNILE IULIE-AUGUST 2010

Nr. Crt. Program Operational Axa / domeniu major de interventie Denumire Termen
1. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE Axa prioritară 1 - Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient
DMI 1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM Op. 1.1.1. Sprijin financiar în valoare de până la 1.075.000 lei acordat pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii Iulie 2010


A fost publicat spre consultare Ghidul solicitantului
2. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE Axa prioritară 1 - Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient
DMI 1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM Op. 1.1.1. Sprijin financiar în valoare cuprinsă între 1.075.001 - 6.450.000 lei acordat pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii August 2010
3. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE Axa prioritară 1 - Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient
DMI 1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM Op. 1.1.2. Sprijin pentru implementarea standardelor August 2010
4. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE Axa prioritară 1 - Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient
DMI 1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM Op. 1.1.3. Sprijin pentru accesul pe noi pieţe şi internaţionalizare Iulie 2010
5. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE Axa Prioritară 3 - Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public
3.1. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei Op. 3.1.1. Sprijinirea accesului la broadband şi la serviciile conexe. Iulie 2010
Al doilea apel
Depunere continuă
6. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE 3.3. Dezvoltarea e-economiei Op. 3.3.1. Suport pentru implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţii electronice pentru managementul afacerilor. Iulie 2010
Al doilea apel
Depunere continuă
7. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE 3.3. Dezvoltarea e-economiei Op. 3.3.2. Suport pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic şi a altor soluţii electronice pentru afaceri. Iulie 2010
Al doilea apel
Depunere continuă
8. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE Axa Prioritară 4 - Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice
DMI 4.1. Energie eficientă şi durabilă (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului) B) Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului precum şi ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, în scopul reducerii pierderilor în reţea şi realizării în condiţii de siguranţă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribuţie – partea de distribuţie 22 Aprilie – 22 Iulie 2010

Primul apel
Depunere la termen
9. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

Axa prioritară 2 - Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii
2.1 Tranzitia de la scoala la viata activa Cerere de propuneri de proiecte de grant, implementate la nivel regional, cu o valoare cuprinsă între 50.000-499.999 Euro
Buget aprox.= 40 mil. lei August 2010
10. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Axa prioritară 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare
5.1. Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare Cerere de propuneri de proiecte de grant, implementate la nivel regional, cu o valoare cuprinsă între 50.000-499.999 Euro
Buget aprox.- 105 mil. lei Iulie 2010
11. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
5.2. Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă Cerere de propuneri de proiecte de grant, implementate la nivel regional, cu o valoare cuprinsă între 50.000-499.999 Euro
Buget aprox.- 118 mil. lei August 2010
12. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Axa prioritară 6 - Promovarea incluziunii sociale
6.1. Dezvoltarea economiei sociale Cerere de propuneri de proiecte de grant, implementate la nivel regional, cu o valoare cuprinsă între 50.000-499.999 Euro
Buget aprox.= 100 mil lei August 2010
13. PROGRAMUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALA Schema_M123 „Stimularea
dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea
produselor agricole şi forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole” Agricol: 79.200.000 (80%)
Forestier: 19.800.000 (20%)

Alocare totala:
99.000.000 euro
1-30 iulie 2010
14. PROGRAMUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALA Masura 313 „ Încurajarea
activităţilor turistice” Alocare- 136.055.694 1-30 iulie 2010
15. PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL O parte din DMI sunt suspendate. Mai sunt deschise pentru depunere continua de proiecte:
DMI 1.1
DMI 3.2
DMI 4.1
DMI 4.2
DMI 4.3
DMI 5.3
16. PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU Axele si domeniile majore de interventie sunt cu depunere continua dar se adreseaza preponderent proiectelor majore de mediu.
17. PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE Cerere de idei de proiecte nr.IP1/2010 pentru Domeniul Major de Intervenţie 1.1 „Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ”;
 Cerere de idei de proiecte nr.IP2/2010 pentru Domeniul Major de Intervenţie 1.2 „Creşterea responsabilizării administraţiei publice”;
 Cerere de idei de proiecte nr.IP3/2010 pentru Domeniul Major de Intervenţie 1.3 „Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale” – numai pentru sectoarele prioritare definite în PO DCA;
 Cerere de idei de proiecte nr.IP4/2010 pentru Domeniul Major de Intervenţie 2.1 „Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor”;
 Cerere de idei de proiecte nr.IP5/2010 pentru Domeniul Major de Intervenţie 2.2 „Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor”.
Cererile de Idei d Proiect deschise la 22 ianuarie 2010 sunt in continuare operationale
Conform www.fonduriadministratie.ro

18. Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului acestora la finantare START- etapa a II-a Planuri de afaceri Program guvernamental Activ de la 05.07.2010 ora 9
Si in cadrul OTIMMC Ploiesti

In cadrul reuniunii din data de 23 iunie 2010, Consiliul Federal Elvetian a aprobat Acordurile-cadru bilaterale cu Romania si Bulgaria. Aceste acorduri reglementeaza continutul si punerea in aplicare a contributiei financiare elvetiene de care vor beneficia cele doua state, Romaniei revenindu-i o finantare nerambursabila in valoare de 181 milioane franci elvetieni (cca. 130 milioane euro).
Romania poate angaja fonduri in termen de 5 ani de la data aprobarii creditului cadru de catre Parlamentul Elvetian (7 decembrie 2009), perioada destinata platilor efective fiind de 10 ani. Domeniile eligibile pentru a fi finantate din aceasta contributie sunt:
• securitatea, stabilitatea si sprijinul pentru reforme;
• mediul si infrastructura;
• promovarea sectorului privat;
• dezvoltarea sociala si a resurselor umane.

Acordul cadru urmeaza sa fie aprobat si de Guvernul Romaniei in perioada imediat urmatoare si cuprinde regulile de implementare a programului de cooperare elvetiano-roman, in baza carora aplicantii pot depune proiecte cu finantare nerambursabila. Ceremonia semnarii Acordului-cadru va avea loc in intervalul iulie-august 2010.

Informatii suplimentare referitoare la conditiile accesarii fondurilor din contributia financiara elvetiana vor fi disponibile dupa aprobarea acordului in Guvernul Romaniei.

Sursa: www.mfinante.ro
















Realizare ;
CAE
Codrut Constantinescu

vineri, 25 iunie 2010

Comunicat de presă OTIMMC Ploiesti

Oficiul Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie Ploiesti organizeaza in data de 29 iunie 2010 incepand cu ora 14.00 la Camera de Comert si Industrie Prahova, sala Europa, Atelierul de Informare Practica „Actualizarea si autorizarea codurilor CAEN„.
Prin aceasta sesiune de instruire, dorim sa venim in sprijinul mediului de afaceri cu informatii de ultima ora despre:
• autorizarea, conform Legii 359/2004, a activitatilor pe care le desfasoara;
• actualizarea clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN, conform Ordin nr. 337/2007;
• prevederile HG nr. 322/2008 privind acordarea de facilitati pentru actualizarea obiectului de activitate potrivit clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN. Rev 2.
Aceste informatii sunt extrem de utile, atat in cazul in care IMM-urile doresc sa fie beneficiari de fonduri guvernamentale si/sau europene nerambursabile, cat si in vederea evitarii sanctiunilor prevazute de Legea 12/1990, republicata, privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite ( art. 1 si art. 4).

ŞEF OFICIU
Elena Gabriela Anghel

marți, 22 iunie 2010

Nou apel POS CCE

MCSI a anuntat lansarea, pe 21 iunie 2010, a apelului de proiecte pentru Operatiunea 3.2.2 „Implementarea de sisteme TIC in scopul cresterii interoperabilitatii sistemelor informatice” din cadrul DMI 3.2 – „Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice electronice”, POSCCE.

Obiectivul principal al acestei operatiuni este de a furniza servicii administrative prin intermediul mijloacelor electronice, respectiv de a crea beneficii atat pentru cetateni si mediul de afaceri, cat si pentru administratia publica

Valoarea totala a acestui apel de proiecte este de 23 de milioane lei, din care va fi acordata finantare nerambursabila maxima in cuantum de 9 milioane de lei, cea minima fiind de 0,5 milioane de lei.

Rata de cofinantare este de 100% pentru ordonatorii de credite finantati integral de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetul asigurarilor pentru somaj, dupa caz, si 98% pentru celelalte categorii de solicitanti eligibili.
Data limita de transmitere on-line a proiectelor va fi 20 august 2010, ora 14.30.

Beneficiarii eligibili pentru aceasta operatiune sunt:

• Autoritati ale administratiei publice centrale;
• Institutii publice ce functioneaza la nivel central;
• Parteneriate intre autoritati publice centrale si/ sau institutii publice ce functioneaza la nivel central.

Activitati eligibile :

- Achiziţionarea de servicii de consultanţă pentru pregătirea şi managementul proiectului, inclusiv servicii de asistenţă juridică pentru realizarea achiziţiilor publice
- Conectarea la infrastructura broadband (dacă este necesară pentru implementarea proiectului)
- Achiziţionarea de aplicaţii software şi licenţe software necesare pentru realizarea proiectului
- Achiziţionarea serviciilor de dezvoltare şi implementare a soluţiilor software şi integrarea aplicaţiilor folosite respectând etapele clare de dezvoltare a proiectului: analiza cerinţelor, proiectare, implementare şi testare – activitate obligatorie
- Achiziţionarea şi implementarea de soluţii de semnătură electronică şi plată electronică
- Construirea reţelei LAN necesară pentru implementarea proiectului (în interiorul clădirii/clădirilor unde se implementează proiectul)
- Configurarea şi implementarea bazelor de date, migrarea şi integrarea diverselor structuri de date existente
- Realizarea unui website/portal, achiziţionarea domeniului pentru acest website
- Instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate şi cel care va asigura mentenanţa - activitate obligatorie
- Informare şi publicitate pentru proiect - activitate obligatorie
- Auditarea parţială şi finală a proiectului, inclusiv auditarea din punctul de vedere al securităţii aplicaţiei - activitate obligatorie

Pentru mai multe informatii consultati www.mcsi.ro
Ghidul solicitantului poate fi regasit la linkul:
http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=7207

luni, 7 iunie 2010

Masura 112 si Masura 123 accesibile, din nou!


Masura 112 “Instalarea tinerilor fermieri”
Masura 123 “ Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”

In perioada 1-30 iunie 2010 se pot depune cereri de proiecte aferente Masurii 112 si Masurii 123 din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala.

1. In cadrul Masurii 112 ”Instalarea tinerilor fermieri” fondurile totale acestui apel de proiecte sunt de 50 mil. Euro.

Obiective generale:

• Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă;
• Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Măsura 112 sunt fermierii în vîrstă de până la 40 de ani (neîmpliniţi la data depunerii Cererii de finanţare), persoane fizice sau juridice care practică în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă:
• are o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE1;
• este situată pe teritoriul ţării;
• este înregistrată în Registrul fermelor şi Registrul agricol.

Valoarea sprijinului nerambursabil :

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000 Euro/1UDE, dar nu va putea depăşi 25.000 Euro/exploataţie. Valoarea sprijinului acordat se calculează în lei, în funcţie de rata de schimb EUR/ LEU, cea mai recenta stabilită de către Banca Centrala Europeană înaintea datei de 1 ianuarie a anului în care se elaborează decizia de acordare a ajutorului.

Pentru a putea primi sprijin în cadrul Măsurii 112, solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
• are vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţia agricolă ca şi conducător (şef) al acesteia;
• deţine sau se angajează să dobândească2 competenţe şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare.
• prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei agricole;
• Este membru al unei familii de fermier şi a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu.
• Se angajează să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesională prin Măsura 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul din domeniile: managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului, agricultură ecologică etc.

2. Masura 123 “ Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”

Obiectivul general al măsurii este creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentare prin îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi îndeplinirea atât a standardelor naţionale cât şi pe cele comunitare.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 123 sunt persoane fizice autorizate şi persoane juridice înregistrate în baza legislaţiei din România ca micro-întreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii (în conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003) şi alte întreprinderi, astfel: Pentru investiţiile vizând creşterea valorii adăugate a produselor agricole:

- Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii – definite în conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003, respectiv în conformitate cu Legea nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
- Alte întreprinderi care nu sunt micro-întreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, care au mai puţin de 750 angajaţi sau cu o cifră de afaceri care nu depăşeşte 200 milioane Euro – definite în conformitate cu art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.
- Cooperative agricole de procesare a produselor agricole – constituite conform Legii nr. 566/2004;
- Societăţi cooperative de valorificare – constituite conform Legii nr. 1/2005;
- Asociaţii familiale1– constituite conform Legii nr. 300/2004 cu modificările şi completările ulterioare sau înfiinţată în baza OUG nr. 44/16 aprilie 2008;

Grupuri de producători constituite conform Ordonanţei nr. 37/2005 cu modificările şi completările ulterioare, care au ca scop comercializarea în comun a produselor agricole şi silvice şi aparţin următoarelor forme juridice :
• societăţi comerciale - constituite conform Legii nr. 31/1990
• cooperative agricole de procesare a produselor agricole, constituite conform Legii nr. 566/2004.

Intensitatea sprijinului

Prin Măsura 123 se pot acorda beneficiarilor eligibili şi selectaţi fonduri nerambursabile în procent de până la 50%, fondurile acordate reprezentând cofinanţarea publică (raportată la valoarea totală eligibilă a proiectului) la care trebuie să se adauge cofinanţarea privată. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin Măsura 123 este de 5.000 de Euro – această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului.

Principiul de bază al finanţării nerambursabile este acela al rambursării cheltuielilor efectuate în prealabil de către beneficiar. Un solicitant poate depune în acelaşi timp mai multe proiecte pentru măsuri diferite din PNDR pentru a fi cofinanţate prin FEADR. Un solicitant poate depune proiecte pentru a fi cofinanţate prin FEADR, chiar dacă are în derulare proiecte de investiţii diferite, finanţate prin Programul SAPARD.

Un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul Măsurii 123 cofinanţată din FEADR, cu condiţia ca primul proiect să fie finalizat, cu excepţia celor care aplică pentru schema de ajutor de stat.

Pentru a facilita accesarea fondurilor europene nerambursabile prin FEADR, solicitantul poate beneficia de fonduri în avans (conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

APDRP poate să acorde un avans de maxim 50%8 din valoarea ajutorului public pentru beneficiarii care încheie Contracte de finanţare în perioada 01.01.2009 – 31.12.2010 şi care au optat în Cererea de Finanţare sau până la data depunerii primei Cereri de plată, pentru obţinerea valorii avansului în vederea demarării investiţiei. Beneficiarul poate opta pentru obţinerea unui avans prin bifarea căsuţei corespunzătoare în Cererea de Finanţare.
Documentati in intregime poate fi descarcata accesand link-urile:
M123- http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1695&lang=RO
M112- http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1819&lang=RO

Programul cadru competivitate si inovatie

Având drept ţintă principală întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), Programul cadru pentru competitivitate şi inovaţie (CIP) sprijină activităţile inovatoare (inclusiv eco-inovaţia), oferă un acces mai bun la finanţare şi furnizează servicii de asistenţă pentru afaceri la nivelul regiunilor.
Acesta încurajează o mai bună adoptare şi utilizare a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi ajută la dezvoltarea societăţii informaţionale.
De asemenea, promovează creşterea sporită a energiilor regenerabile şi eficienţa energetică.
CIP are ca perioadă de desfăşurare anii 2007-2013, cu un buget total de 3621 milioane €.
CIP se împarte în trei programe operaţionale.
Fiecare program are obiectivele sale specifice, dorind să contribuie la competitivitatea întreprinderilor şi capacitatea lor de inovaţie în propriul domeniu de activitate, cum ar fi TIC sau energia durabilă:
 Programul pentru inovaţie şi antreprenoriat (EIP)
 Programul de sprijinire a politicii în materie de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor (ICT-PSP)
 Programul european pentru energie inteligentă (IEE)

Programul Operational Programul de sprijinire a politicii în materie de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor (ICT-PSP)

Alocarea financiara= 730 mil. euro

Apelul pentru anul 2010 a fost facut public, sesiune 2010, la 21 ianuarie 2010 si a expirat la 1 iunie 2010. In iunie si iulie se analizeaza cererile primte, rezultatele selectiei urmand a fi anuntate in septembrie. Probabil ca acelasi calendar va fi adoptat si pentru sesiunea 2011.

Obiective:
1. Sa accelereze dezvoltarea unei societati informationale competitive, inclusive si inovative.
2. sa stimuleze folosirea pe scara extinsa a solutiilor bazate pe Tehnologia Informatiitilor si Comunicarii (ICT – Information and Comunication Tehnologies )
3. faciliteaza coordonarea si implementarea actiunilor pentru a dezvolta societatea informationala in statele membre.

Ajutorul financiar este indreptat mai ales catre:

- actiuni pilot pentru o scala larga de servicii inovative avand o dimensiune pan-europeana;
- retele (network) tematice pentru politici de coordonare in vederea pregatirii de actiuni viitoare;

Se concentreaza asupra domeniilor de interes public:

- In care solutiile aduse de ICT pot imbunatati in mod semnificativ calitatea si eficienta serviciilor.
- Sa se deschida si usureze dezvoltarea pietelor Uniunii Europene

Alocari financiare:

2010 – 112 mil. euro
2011 – 120 mil. euro
2012 – 135 mil. euro
2013 – 149 mil. euro

Axe prioritare in 2010:

1. ICT pentru eficienta energetica si mobilitate inteligenta – 19 mil. euro
2. Librarii digitale – 30 mil. euro
3. ICT pentru sanatate si incluziune – 14 mil. euro
4. inovatii deschise pentru servicii folosind internetul in orase „inteligente” (smart cities) – 15 mil. euro
5. ICT pentre servicii publice imbunatatite – 13 mil. euro
6. web multilingv- 16 mil. euro
TOTAL 107 mil. euro

Cine este eligibil?

1. Autoritati nationale:
-ministere, autoritati locale si regionale
institutii publice ( spitale, scoli, biblioteci)

2. Companii private inclusiv IMM

3. Institutii universitare si centre de cercetare

Instrumente de finantare:

- schema A : dezvoltarea initiativelor statelor membre privind interoperabilitatea serviciilor
- schema B : stimularea folosirii inovative a ICT in domeniul public sau privat
- retele tematice ( schimburi de experienta intre cei care fac politicile publice de sector)
- retelele celor mai bune experiente

http://ec.europa.eu/information_society/activities/ict_psp/index_en.htm

miercuri, 26 mai 2010

FGCR- o mana de ajutor pentru mediul rural


Fondul de Garantare a Creditului Rural – IFN S.A. administreaza doua scheme de garantare finantate prin PNDR :
- o schema de garantare pentru agricultura in valoare de 190 mil. euro dedicata beneficiarilor masurilor 121 si 123 exclusiv schemele de ajutor de stat;
- o schema de garantare pentru IMM in valoare de 30 mil. euro dedicata beneficiarilor masurilor 312, 313 si 123 pentru schemele de ajutor de stat.

FGCR –IFN faciliteaza acordul la finantare prin acordarea de garantii impartind riscul de creditare cu bancile, garantand cu pana la 80% din valoarea creditului si pana la o valoare maxima a garantiei de 2,5 mil euro, restul riscului de 20% revenind beneficiarului.

In cazul beneficiarilor publici al FEADR, garantia Fondului reprezinta 100% din valoarea scrisorii de garantie solicitate acestora de catre APDRP pentru incasarea avansului prevazut in contractele de finantare nerambursabile.

FGCR -IFN SA garanteaza urmatoarele tipuri de credite si alte instrumente de finantare :
• creditele pe termen scurt, mediu si lung
• scrisorile de garantie bancara
• scrisori de garantie in favoarea APDRP, conform OG 79/2009
• creditele de investitii acordate beneficiarilor FEADR, FEP si FEGA
• creditele de productie care asigura sursele de finantare necesare beneficiarilor programului SAPARD care au realizat si pus in functiune investitia
CRITERII DE ELIGIBILITATE

Clientii pentru care banca poate solicita garantii de la FGCR-IFN SA trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii de eligibilitate la data depunerii solicitarii de garantare:

a) nu se afla in dificultate financiara, in conformitate cu prevederile Instructiunilor privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate;
b) nu figureaza cu credite restante in baza de date a Centralei Riscurilor Bancare sau daca acestea sunt evidentiate in CRB, banca confirma rambursarea acestora pana la data solicitarii garantiei;
c) nu inregistreaza datorii restante catre bugetul general consolidat al statului, al caror mod de plata nu a fost reglementat (conventii de esalonare, amanare, compensare cu TVA de recuperat etc.) sau pentru care nu exista posibilitatea de redresare;
d) nu s-a instituit procedura judiciara a insolventei, conform legislatiei in vigoare;
e) prezinta institutiilor finantatoare garantii colaterale pentru cel putin 20% din valoarea finantarii si a dobanzii aferente;
f) se incadreaza conform reglementarilor BNR, in categoria de risc A, B si C;
g) au rating pentru care se pot acorda garantii, conform Comunicarii Comisiei Europene 155/02/2008;

Pentru garantiile acordate, Fondul de Garantare a Creditului Rural, percepe un comision de garantare al carui nivel variaza in cazul beneficiarilor privati in funtie de ratingul acordat de catre institutia finantatoare intre 1,6% si 3,8%, iar in cazul beneficiarilor publici nivelul acestuia este de 0,8% pe luna, respectiv 1% pe an.
Beneficiarii de credite/alte angajamente bancare, pot fi:
a) societati comerciale constituite conform Legii nr.31/1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;
b) asociatii agricole constituite conform Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura si Legii cooperatiei agricole nr. 566/2004;
c) Toate categoriile de beneficiari ai programelor derulate cu confinantare din SAPARD, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, Fondul European pentru Pescuit, Fondul European pentru Garantare Agricola;

Debitorii precizati la lit. a. b. si c. vor fi incadrati astfel:
• in categoria IMM-urilor, definite in Legea nr.346/2004 cu modificarile si completarile ulterioare. In acest sens banca va completa Anexa nr. 5 la prezenta Conventie.
• in categoria intreprinderilor mari;
Nu se acorda garantii debitorilor de mai sus, cu exceptia celor constituiti conform OUG nr. 44/2008, considerati in dificultate financiara conform Comunicarii Comisiei C244/02/2004, ci numai cei pentru care banca va transmite declaratia solicitantului finantarii (conform Anexei nr.10) prin care se confirma catre FGCR faptul ca nu se afla in dificultate financiara. Datele economico-financiare inscrise in respectiva declaratie se vor verifica de catre Banca pentru conformitate cu Situatiile Financiare puse la dispozitie de catre Solicitantul finantarii.

d) persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale constituite conform OUG nr. 44/2008, care lucreaza suprafete de teren agricol aflate in proprietate sau arendate pe baza de contract, cresc animale, realizeaza productie agricola, prelucreaza, comercializeaza produse agricole sau executa lucrari agricole;

e) persoane fizice;

f) consilii locale si asociatii de consilii locale pentru realizarea lucrarilor de dezvoltare a infrastructurii rurala;
Pentru beneficiarii eligibili FEADR FEP, FEGA (administratia publica centrala/locala, beneficiari finantati din venituri bugetare si extra bugetare, etc.) care solicita doar SGB pentru avans, acordarea garantei se face fara analiza proprie de catre FGCR, pe baza urmatoarelor documente:
• solicitarea de garantare,
• referatul institutiei finantatoare,
• documentul de aprobare a SGB-ului,
• contractul de finantare nerambursabila APDRP si a
• contractului incheiat cu banca.

www.fgcr.ro

marți, 4 mai 2010

Premiu de 5.000 de euro


APA – Austria Presse Agentur si Bank Austria –UniCredit Group vă invită să analizati din nou Europa în acest an si anunta concursul pentru jurnalism „Writing for CEE”.
Premiul, în valoare de 5.000 EUR, are rolul de a promova dezbaterea jurnalistică pe teme europene si de integrare europeana. Acesta este acordat pentru materiale legate de Europa in general, de viata si existenta cotidiană în tările europene, arta europeană, cultura sau stilul de viată din diverse puncte de vedere, si care reprezintă o contributie la depăsirea granitelor si a prejudecătilor.
In cursa pot intra materialele jurnalistice publicate între 1 august 2009 si 31 iulie 2010 si inscrise in concurs până la data de 31 iulie 2010.
Membrii juriului sunt: specialistul ceh in comunicare Milan Smid, publicistul slovac Michael Berko, consultantul in comunicare Ildiko Füredi-Kolarik, dramaturgul sloven Jože Hudeček, jurnalistul polonez Igor Janke, fostul consilier prezidential ceh Jiří Pehe, jurnalistul radio maghiar Julia Varadi, scriitoarea bulgara Janina Dragostinova, purtatoarea de cuvant pentru ECE a Bank Austria - UniCredit Group, Silvana Lins si seful departamentului de politica externa APA, Ambros Kindel.

Pe lista castigatorilor premiului se numara jurnalistul ceh Lubos Palata (2004), scriitoarea bulgara Diana Ivanova (2005), jurnalistul bosniac Sefik Dautbegovic (2006), scriitorul austriac Martin Leidenfrost (2007), jurnalistul radio Anna Koktsidou, care s-a nascut in Grecia si a trait in Germania (2008), si Florian Klenk (2009).

Inscrierile trebuie sa cuprinda materiale in limba in care au fost publicate, o traducere in limba engleza si CV-ul autorului. Informatii suplimentare si formularul de inscriere in concurs pot fi accesate pe adresa www.apa.at/cee-award.
Elena Constantinescu
Media Relations Senior Officer
UniCredit Tiriac Bank
Member of UniCredit Group
Identity & Communication Department
23-25, Ghetarilor St.
014106 Bucharest 1
Romania
Phone: + +40 (0)21 2001767
Mobile phone: +40 732 610 202
Fax: +40 21 200 1052
mailto:elena.constantinescu@unicredit.ro
http://www.unicredittiriac.ro

marți, 27 aprilie 2010

Finanţări comunitare pentru mediul românesc



Politicile ecologiste, de protejarea a mediului s-au impus ca imperative guvernelor după 1989, la început timid iar treptat cu forţă căci idealul integrării în Uniunea Europeană impunea o abordare foarte serioasă, realistă şi concretă. S-ar putea scrie studii întregi (diverse rapoarte stufoase au fost şi vor mai fi elaborate, fără îndoială) despre politica de mediu a României însă în câteva fraze trebuie fixată realitatea acestui domeniu vast. Uniunea Europeana a venit în ajutorul României încă dinainte de aderarea noastră oficială din 2007 finanţând prin programul PHARE diverse proiecte care se adresau managementului deşeurilor, refacerea reţelelor de alimentare cu apă sau înlocuirea conductelor de canalizare în mediul urban căci în mediul rural SAPARD a avut şi o componentă de mediu care a ajutat de exemplu la înlocuirea sau montarea de noi ţevi pentru sistemele de canalizare sau distribuire a apei. Cel de al treilea program de pre-aderare, ISPA, se concentrează pe aplicarea directivelor de protecţie a mediului care necesită cele mai mari costuri de implementare. Acestea se referă la următoarele domenii precum: furnizarea apei potabile; tratarea apelor uzate; gestionarea deşeurilor solide şi a deşeurilor periculoase; poluarea aerului. Finanţarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat până în anul 2007 pentru a putea adera la Uniunea Europeana se ridică la frumoasa sumă de 29 miliarde de euro (19 miliarde pentru apă şi apă menajeră, 4 miliarde pentru deşeuri, 5 miliarde pentru poluarea industrială şi un miliard pentru alte sectoare). Ultimul termen negociat de România până la care poate fi încheiată transpunerea acquis-ului în practică este 31 decembrie 2018, peste mai puţin de opt ani. Instrumentul prin care România primeşte finanţare de la UE pentru politica de mediu se numeşte Programul Operaţional Sectorial de Mediu care are alocate 5,6 miliarde de euro până în 2013 (4,6 miliarde vin din partea Uniunii Europene iar un miliard din partea guvernului român). Obiectivul global al POS Mediu vizează îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu şi, în acelaşi timp, contribuie substanţial la realizarea angajamentelor de aderare şi la respectarea legislaţiei de mediu. Pentru realizarea acestui obiectiv global, prin POS Mediu se vor finanţa investiţii pentru mai multe segmente. Sectorul apă/apă uzată (total 3,27 miliarde Euro, din care grant UE 2,78 miliarde Euro) va beneficia de cea mai mare parte din fondurile europene alocate POS Mediu (60%). Investiţiile au în vedere extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare, construirea, modernizarea staţiilor de tratare a apei potabile şi a staţiilor de epurare, precum şi creşterea calităţii serviciilor publice de apă şi canalizare, în condiţiile unor tarife acceptabile pentru populaţie. Sectorul de gestionare a deşeurilor/ reabilitarea terenurilor poluate istoric (total 1,17 miliarde Euro, din care grant UE 0,93 miliarde Euro) vizează crearea de sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel regional, în paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri neconforme. Se vor finanţa măsuri de colectare, sortare, transport, tratare şi depozitare a deşeurilor menajere combinate cu măsuri de reducere a cantităţii de deşeuri, conform cu principiile şi practicile Uniunii Europene în domeniu. Alocări mai mici sunt pentru : Sectorul protecţia naturii ( 215 milioane Euro, din care grant UE 172 milioane Euro) care vor să asigure un management corespunzător al ariilor protejate şi, implicit, stoparea degradării biodiversităţii şi a resurselor naturale sau Protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere ( 329 milioane Euro, din care grant UE 270 milioane Euro) în care se urmăreşte protejarea populaţiei şi a bunurilor materiale de efectele devastatoare ale inundaţiilor.

Problema majoră constă în a găsi surse de finanţare care să acopere deficitul de finanţare până la 29 de miliarde de euro, în fericitul caz în care întreaga sumă alocată POS Mediu va fi accesată. În plus, să nu uităm că şi guvernul român vine cu partea sa de cofinanţare. Chiar şi punând la socoteală exerciţiul financiar care îi va urma celui prezent, din 2013 până în 2020 suma de bani pe care trebuie să o asigure autorităţile române este imensă, ridicându-se la peste 20 de miliarde de euro (o aproximare). Chiar şi în condiţiile unor creşteri economice spectaculoase şi sănătoase această sumă ar fi fost o povară bugetară însemnată căci, să fim serioşi, impactul mediatic al politicii de mediu nu este nici pe departe la fel de spectaculos precum inaugurarea a 20 de kilometri de autostradă sau a unei centuri ocolitoare chiar dacă necesitatea este evidentă din punct de vedere strict tehnic dar şi politic căci neîndeplinirea termenelor la care s-a angajat va aduce României şi prejudicii politice. În final, miza politicii de mediu şi a angajamentelor luate de România este oferirea tuturor cetăţenilor români a unui cadru de viaţă sănătos, cât mai puţin poluat, curat şi demn de Uniunea Europeana. Însă pentru aceasta chiar românii trebuie cointeresaţi!

În momentul de faţă marea majoritate a liniilor de finanţare prin intermediul Programului Operaţional de Mediu sunt deschise, depunerea proiectelor fiind continuă, până la contractarea tuturor fondurilor alocate fiecărei axa prioritare. Astfel se pot depune proiecte pentru: extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, pentru dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor, reabilitarea zonelor poluate istoric, pentru protecţia împotriva inundaţiilor, reducerea eroziunii costiere.
Sursa:
http://www.mmediu.ro/programe_finantare/


Codruţ Constantinescu

marți, 20 aprilie 2010

Pentru curăţarea Pet-istanului



Dosar revista 22

Infrastructura de mediu a fost, alături de cea rutieră printre cele mai văduvite dacă nu chiar duşmănite de regimul comunist. Evident, slujbaşii mărunţi de la Bucureşti nu au inventat nimic nou ei doar preluând dispreţul faţă de natură (la pachet cu cel faţă de fiinţa umană) al stăpânilor de la Moscova. A da vina pe vechea moştenire este o scuză facilă dar, în acelaşi timp, desemnează o realitate dureroasă. Încetul cu încetul, în timp, problemele de mediu vor fi rezolvate din punct de vedere al implicării autorităţilor însă nu sunt atât de sigur că acest proces va fi însoţit de schimbarea percepţiei faţă de natură pe care o are o mare parte din români. Televiziunile s-au specializat ca după fiecare week-end prelungit, Revelion în stradă, 1 mai muncitoresc, să arate tonele de gunoaie abandonate pe domeniul public, la întâmplare, de către petrecăreţii grăbiţi. Aceste ştiri ar plictisi daca nu ar evoca o realitate care parcă nu doreşte să se schimbe: dispreţul românilor pentru spaţiul public. Spaţiul nimănui? Nu ştiu, dar cu siguranţă nu spaţiul celor care produc această spectaculoasă poluare. O încercare de explicaţie a indiferenţei (în cel mai bun caz) sau mâniei populare faţă de natura României ( nu ceva abstract ci format din ogoare, vâlcele, lacuri, piscuri sau grohotişuri): comunismul a distrus educaţia naţiunii şi în această direcţie, a respectului faţă de mediul înconjurător (l-a mutat în manuale unde codru-i frate cu românul) căci nu şi-a dat seama de efectele colaterale pe care le-a avut naţionalizarea amplă a proprietăţii în general, confiscarea ţării de către un Stat omnipotent şi omniscient dar care s-a transformat în duşmanul unei însemnate părţi a poporului. Urând Statul această proporţie a poporului român a ajuns să urască în mod firesc proprietatea acestui Stat iar natura, aparţinând Statului (deci nu nouă, noi nu avem nimic a face cu ea) nu îi mai interesează. Le este indiferentă căci atunci când ceva îţi aparţine faci tot posibilul să-l protejezi, înfrumuseţezi, păstrezi nealterat nu să-l distrugi căci România a ajuns un adevărat Pet-istan.

Multe oraşe au început, e drept, destul de timid, să adopte elemente concrete ale politicii de mediu precum locuri speciale, betonate, înconjurate cu garduri în care se depozitează containere ecologice dar şi recipiente speciale de reciclare a deşeurilor. În gări am văzut coşuri în care se speră să se colecteze gunoiul în mod corect, plastic la plastic, hârtie la hârtie etc. Lăudabile iniţiative însa spiritul comunitar occidental încă nu a păşit şi el, în acelaşi timp precum acquis-ul în România (este imposibil să dai o OUG prin care să-l legiferezi) căci la scurt timp containerele sau coşurile de gunoi speciale au fost vandalizate de oamenii străzii şi/sau de câinii comunitari care constituie încă o problemă nerezolvată în multe oraşe româneşti. Ne întrebăm dacă nu cumva şi politicilor de mediu li se aplică vechiul principiu maiorescian al formelor ( politica de mediu) fără fond (lipsa voinţei poporului de a şi le asuma). Lipsa unui partid ecologist reprezentativ, cu o pondere însemnată în eşichierul politic românesc, lăsând la o parte calitatea umană submediocră a celor care au îmbrăţişat această cauză de-a lungul celor douăzeci de ani vine să dovedească suplimentar dispreţul românilor faţă de acest gen de problematică ce este la mare modă în Occident de vreo patruzeci de ani.

Abordarea negaţionistă şi terminatoarea gen nu s-a făcut nimic şi s-a furat totul în ultimii douăzeci de ani nu stă în picioare. Realitatea este însă că s-a făcut prea puţin în comparaţie cu nevoile reale. În plus, românii au o mare problema de mentenanţă la nivel general, de societate: nu este suficient să realizezi o investiţie, mai trebuie şi să ai grijă de ea, să-i menţii randamentul şi funcţionarea chiar dacă aceasta nu mai presupune comisioane la fel de mari. Căci fără mentenanţă societatea românească nu va reuşi niciodată să-şi acopere toate goluri şi va fi mereu în stadiul veşnicei cârpeli/ peticeli. Astupi prost o hârtoapă ştiind că şi la anul o vei acoperi tot tu. Fără să vreau am dat de mai multe ştiri despre diverse problematici de mediu, puţin băgate în seama : oraşul brăilean Însurăţei va dispune de o staţie de compostare pentru deşeuri biodegradabile. Scopul investiţiei de 779.600 euro este rezolvarea problemei depozitării la întâmplare a gunoiului de grajd din Însurăţei şi din satele arondate şi transformarea lui în îngrăşământ agricol. Proiectul a fost câştigat în cadrul Programului PHARE 2005 Coeziune economică şi socială şi va fi finalizat la sfârşitul anului 2010. Primăria municipiului Botoşani va asigura încălzirea a două instituţii publice cu ajutorul energiei eoliene căci municipalitatea a obţinut o finanţare în valoare de 754.000 de lei de la Administraţia Fondului de Mediu în vederea asigurării energiei neconvenţionale pentru producerea energiei termice în Şcoala 9 şi în căminul social Indagro. Investiţiile în parcurile eoliene din zona Dobrogei se vor ridica la peste 4 miliarde euro în următorii trei ani. În prezent, în judeţul Constanţa, cinci companii naţionale şi internaţionale derulează astfel de proiecte, aflate în diferite stadii de execuţie - Eolica, CEZ, Enel, Energias de Portugal si Iberdrola. Alte zeci de proiecte autorizate sau în curs de autorizare vizează dezvoltarea de centrale eoliene în localităţile Pantelimon, Ostrov, Siliştea, Gălbiori, 23 August, Pecineaga, Adamclisi, Istria, Săcele, Târguşor, Dorobanţu, Peştera, Topraisar şi Vulturul. Dacă până acum trei ani reprezentanţii autorităţilor locale nu priveau cu interes proiectele eoliene şi în unele cazuri au pus chiar piedici în calea dezvoltării programelor energetice, începând cu anul trecut situaţia s-a schimbat radical. Faptul că, odată cu demararea lucrărilor pentru „fermele eoliene”, investitorii amenajează şi sistematizează suprafeţe întinse de teren (drumuri, alimentare cu energie, apă, etc.), i-a determinat pe factorii de decizie locali să facă eforturi în vederea atragerii acestor oameni de afaceri. (http://www.fonduri-structurale.ro ) Frunzărind diverse portaluri dedicate fondurilor europene, observând mulţimea lucrurilor bune adică a proiectelor care se finalizează, se derulează sau se demarează nu poţi să nu te întrebi unde sunt toate acestea în percepţia publică? Au ele loc în altă ţară decât cea reflectată de mass-media românească degrabă iubitoare de lacrimi şi sânge?

Codruţ Constantinescu

APEL E-EDUCATIE


APEL E-EDUCATIE PROGRAMUL OPERATIONAL CRESTEREA COMPETIVITATII ECONOMICE

Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale a anuntat lansarea apelului de proiecte pentru Operatiunea 3.2.3 "Sustinerea implementarii de aplicatii de E-Educatie si asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar” , Axa 3, POSCCE. Inregistrarea proiectelor se va realiza on-line in mod continuu, incepand de astazi, 15 aprilie 2010. Termenul-limita de inregistrare a proiectelor este 15 iunie 2010, ora 16.30.

Scopul principal al acestei operatiuni consta in dezvoltarea sau extinderea unei platforme care sa permita furnizarea unor solutii de invatamant prin mijloace electronice, disponibile on-line.
Beneficiari eligibili sunt:
• Autoritatile publice centrale si locale
• Structuri asociative ale APL-urilor
• Institutiile publice de la nivel central si local
• Institutii de invatamant superior de drept public acreditate
• Parteneriate intre APL-uri sau/si institutii publice ce functioneaza la nivel local
• Biblioteci de drept public cu personalitate juridica
Suma totala alocata acestui apel de proiecte este de 82 milioane lei, din care aproximativ 66,9 mil. lei FEDR si 15,1 mil. lei de la bugetul de stat.
Valoarea maxima cu care poate fi finantat un proiect ajunge la 15 milioane lei la nivel national si respectiv 5 milioane lei la nivel local.

Intensitatea ajutorului nerambursabil poate varia intre 98% si 100% in functie de categoria de solicitanti.
Sursa: www.mcsi.ro

NOU APEL Masura 141 sprijinirea feremelor agricole de subzistenta


Masura 141

In perioada 15 aprilie - 14 mai 2010 se va desfasura a doua sesiune de depunere a proiectelor pentru Masura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta” din cadrul PNDR.

Prin Masura 141 se acorda sprijin public nerambursabil de 1.500 de euro/an/ferma de semi – subzistenta, pentru o perioada de cinci ani, unui singur membru al familiei, pentru aceeasi exploatatie agricola.
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin Masura 141 sunt persoanele fizice in varsta de pana la 62 de ani (neimpliniti la data depunerii Cererii de finantare), care desfasoara activitati economice, in principal activitati agricole si a caror exploatatie agricola:
• are o dimensiune economica cuprinsa intre 2 si 8 UDE;
• este situata pe teritoriul tarii;
• este inregistrata in Registrul fermelor/Registrul agricol;
• comercializeaza o parte din productia agricola obtinuta.
Depunerea proiectelor se va face la sediile Direcţiilor pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) judeţene, în intervalul orar 09:00 – 14:00. Solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească cerințele de conformitate şi eligibilitate menționate în Ghidului Solicitantului aferent acestei măsuri. Procedura de selectie este cea afişată pe site-urile www.madr.ro şi www.apdrp.ro, la fiecare DADR şi respectiv CRPDRP, OJPDRP. Termenul limită de depunere pentru această sesiune de cereri de proiecte este: 14 mai 2010, ora 12.00. Anuntarea rezultatelor pentru cererile de finanțare depuse în sesiunea 15 aprilie – 14 mai 2010 se va face după aprobarea Raportului de Selecție de către Directorul General al Autorității de Management. MADR va notifica în scris şi prin intermediul paginii de internet www.madr.ro şi www.apdrp.ro pe toți solicitanții privind rezultatul evaluărilor cererilor de finanțare depuse de către aceştia.

vineri, 26 februarie 2010

EVENIMENT

În cadrul Săptămânii Europene a IMM-urilor, 25 mai – 01 iunie 2010, Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Ploieşti va organiza cea de-a 3 a ediţie a târgului „ ARTĂ, ARTIZANAT ŞI MEŞTEŞUG PRAHOVEAN”, care este o manifestare cu caracter informativ, de promovare a produselor hand-made, produselor tradiţionale româneşti: picturi, sculpturi, icoane, decoraţiuni interioare, lumânări, articole din lemn şi lut, pielărie, pietre semipreţioase, costume populare, plante ornamentale şi turtă dulce tradiţională în diverse forme. Acest eveniment îşi propune să le ofere meşteşugarilor posibilitatea de a-şi promova produsele şi în acelaşi timp să le prezinte oportunităţile de finanţare de care pot beneficia atât de la bugetul statului cat şi de la Uniunea Europeană.

Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Ploieşti urmăreşte prin aceste evenimente:

• Să informeze difuzând informaţii în legătură cu asistenţa oferită de UE şi autorităţile naţionale întreprinderilor mici
• Să ofere asistenţă prin crearea unui parteneriat EU-IMM, subliniind pe de o parte faptul că Europa este mai puternică dacă există IMM-uri competitive, iar pe de altă parte faptul că UE este gata să le susţină şi să le ofere consiliere
• Să motiveze IMM-urile existente să-şi lărgească orizonturile, să-şi dezvolte şi să-şi extindă activitatea
• Să difuzeze idei şi să împărtăşească experienţa în domeniul antreprenoriatului
• Să încurajeze prin convingerea tinerilor că antreprenoriatul este o opţiune profesională atractivă

Vă invităm să participaţi la această acţiune, care se va desfăşura în Ploieşti în perioada 27 – 30 mai 2010. Pentru informatii suplimentare, va rugam sa ne contactati la tel: 0244/522.085, fax: 0244/544.054. e-mail:
oficiuploiesti@clicknet.ro sau la sediul nostru din str. Cuza Voda, nr. 8, in incinta Camerei de Comert si Industrie Prahova, la demisol.

Sa pescuim fonduri europene

A fost lansată Axa prioritară 4 din cadrul Programului Operaţional de Pescuit, destinată dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Mihail Dumitru, a susţinut în data de 10 februarie o conferinţă de presă cu prilejul lansării Axei prioritare 4 a Programului Operaţional de Pescuit (POP), care vizează dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti prin sprijinirea aplicării unor strategii integrate de dezvoltare locală, elaborate de grupuri parteneriale locale (GL-uri). Pentru derularea măsurilor din cadrul acestei axe prioritare, România va beneficia din Fondul European pentru Pescuit de o alocare de 100 de milioane de euro.

Axa 4 susţine identificarea unor soluţii pentru problemele de ordin economic, social şi de mediu generate de fenomenul de epuizare a stocurilor de peşte şi declinul activităţilor de pescuit. Scopul acestor măsuri este acela de a ajuta comunităţile şi zonele pescăreşti să găsească noi resurse sustenabile pentru diversificarea activităţilor economice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în mod sustenabil, pe termen lung. „Urmărim creşterea condiţiilor de viaţă, a nivelului de trai a pescarilor, scopul fiind să păstrăm aceste comunităţi acolo unde ele au existat dintotdeauna, să evităm depopularea acestora şi chiar dacă există un declin al activităţii de pescuit, aceste comunităţi să rămână, să trăiască şi să muncească în aceste zone”, a declarat ministrul agriculturii.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, ministrul Mihail Dumitru a prezentat concluziile Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operaţional pentru Pescuit (CMPOP). Astfel, ministrul agriculturii a prezentat calendarul aprobat cu ocazia întrunirii CMPOP, acesta fiind principalul instrument de informare, consultare şi accesare a fondurilor comunitare destinate dezvoltării şi modernizării sectorului de pescuit. Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) 2007-2013 al României este finanţat din Fondul European pentru Pescuit (FEP), ţării noastre fiindu-i alocat, pentru perioada 2007-2013, un buget de 307.618.942,7 euro, din care 230.714.207 euro reprezintă contribuţia FEP.

Sursa: http://www.madr.ro

MECMA, criza si ajutoarele...

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri vine în ajutorul agenţilor economici din intreaga ţară prin lansarea programelor naţionale de sprijinire a dezvoltării microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii. Aceste programe guvernamentale, prin care se alocă ajutoare financiare nerambursabile, se derulează prin întermediul celor 13 Oficii Teritoriale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii si Cooperaţie, iar, în judeţele Prahova, Ialomiţa şi Călăraşi, prin intermediul Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii si Cooperaţie Ploieşti , cu sediul în strada Cuza Voda, nr. 8, în incinta Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova.

Programele guvernamentale se adresează unor variate categorii de agenţi economici (comercianţi, meşteşugari, femei manager, tineri sau cei care doresc să lanseze noi produse pe piaţă).

Programele finanţate din fonduri guvernamentale în anul 2010 sunt următoarele:
1. “Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă”

Bugetul alocat Programului pentru anul 2010 este de 5.000.000 lei pentru acordarea de alocaţii financiare nerambursabile. Alocaţia financiară nerambursabilă reprezintă maxim 60% din valoarea cheltuielilor eligibile fără TVA, dar nu mai mult de 80.000 lei pentru fiecare beneficiar.

Beneficiari eligibili:

Pot beneficia de alocaţii financiare nerambursabile în cadrul Programului operatorii economici (întreprinderi mici şi mijlocii definite conform prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, societăţi comerciale, societăţi cooperative), care îndeplinesc cumulativ la data solicitării următoarele criterii de eligibilitate:

a) sunt înregistraţi conform Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei şi sunt încadrate în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii;
b) sunt persoane juridice (societăţi comerciale/societăţi cooperative), care au ca obiect de activitate comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, activităţi prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta procedură (coduri CAEN conform Ordinului Preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007, cu modificările şi completările ulterioare, privind actualizarea Clasificării Activităţilor din economia naţională);
c) au cel puţin 3 luni de la înfiinţarea firmei şi codul CAEN pentru care solicită finanţare este autorizat/avizat;
d) au capital social integral privat;
e) nu au datorii la bugetul general consolidat şi bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru;
f) au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane de euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane de euro, la finele anului fiscal anterior (prin active totale se înţelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli în avans);
g) au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250, în anul fiscal anterior;
h) au obţinut profit din exploatare, în exerciţiul financiar precedent depunerii cererii de finanţare;
i) au sediul social, sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României;
j) nu sunt în stare de dizolvare, reorganizare judiciară, lichidare, insolvenţă, faliment, executare silită, închidere operaţională sau suspendare temporară a activităţii;
k) nu sunt în dificultate, în conformitate cu prevederile "Comunicării Comisiei Europene - Linii directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate", publicată în JOUE nr. C 244/2004;
l) au obţinut cel puţin 12 puncte în urma evaluării formularului de preselecţie, conform modelului şi criteriilor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta procedură;
m) prezintă un plan de investiţii care să reflecte modul de utilizare a sumelor acordate, cu o prezentare detaliată a cheltuielilor eligibile pentru care se solicită finanţare;
n) nu au fost emise împotriva întreprinderii decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate;
o) nu au primit un ajutor ilegal.

Cheltuieli eligibile:

Alocaţia financiară nerambursabilă se acordă pentru următoarele categorii de activităţi eligibile:
a) achiziţionarea de tehnică de calcul (tip PC, format din: unitate centrală, monitor, imprimantă/multifuncţional, licenţe necesare desfăşurării activităţii, inclusiv sisteme portabile);
b) achiziţionarea de cititoare pentru cod cu bare;
c) achiziţionarea de cântare electronice cu/fără printer pentru etichetare;
d) achiziţionarea de aparate de marcat electronice fiscale;
e) achiziţionarea de maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsură, control şi reglare necesare desfăşurării activităţilor în cadrul codului CAEN Revizuit 2 pentru care a solicitat finanţare;
f) achiziţionarea de electro şi motostivuitoare;
g) brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi active similare(francize) ;
h) mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale;
i) clădire(construcţie folosită în scopuri comerciale sau hale pentru prestări servicii);
j) mijloace de transport marfă pentru activităţile specifice de comerţ;
k) certificarea unui sistem de management al calităţii mediului/sănătăţii şi securităţii muncii/siguranţei produselor alimentare, în conformitate cu unul din standardele: SR-EN-ISO 9001:2001 (sisteme de management al calităţii); SR-EN-ISO 14001:2000 (sisteme de management de mediu); SR-EN-ISO 22000:2005 (managementul siguranţei produselor alimentare); OHSAS 18001:2004 (managementul sănătăţii şi securităţii în muncă);
l) certificarea unui sistem integrat de management al calităţii (ex: calitate/ mediu;calitate/ siguranţa produselor alimentare;calitate/ sănătatea şi securitatea muncii; calitate/ mediu/ siguranţa produselor alimentare; calitate/ mediu/ sănătatea şi securitatea muncii).

2. “Programul naţional multianual pe perioada 2002-2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului”

Bugetul Programului pentru anul 2010 este de 1.000.000 lei pentru acordarea de alocaţii financiare nerambursabile. Valoarea AFN acordate beneficiarilor este egală cu echivalentul a maximum 90% din valoarea cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar fără să depăşească suma de 50.000 lei pentru fiecare beneficiar.

Beneficiari eligibili:

Pot beneficia de alocaţii financiare nerambursabile în cadrul Programului operatorii economici (întreprinderi mici şi mijlocii definite conform prevederilor Legii nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare), respectiv societăţile comerciale, societăţile cooperative, persoanele fizice autorizate care desfăşoară activităţi economice în mod independent, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale şi asociaţiile profesionale sau fundaţiile, dupa caz, care se încadrează la data solicitării în una dintre următoarele categorii:

a) sunt organizate în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei sau în baza Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi îndeplinesc condiţiile de încadrare în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

b) sunt persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale (înregistrate în registrul comerţului şi autorizate conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale) care desfăşoară activităţi în domeniul meşteşugurilor, în special al celor tradiţionale şi în domeniul artei populare şi artizanatului;

c) sunt constituite ca asociaţii profesionale sau fundaţii şi au ca scop promovarea meşteşugurilor şi a meseriilor care presupun un număr mare de operaţii executate manual, a produselor şi serviciilor cu specific tradiţional, inclusiv din domeniul artei populare şi artizanatului.

Cheltuieli eligibile:

a) participări la târguri şi expoziţii internaţionale, organizate în străinătate, cu stand propriu sau în asociere cu alţi operatori economici;
b) participări la misiuni economice in străinătate;
c) participări la târguri şi expoziţii, organizate în ţară, cu stand propriu sau în asociere cu alţi operatori economici;
d) elaborarea şi producţia de materiale tipărite de promovare a produselor de artă populară, artizanat şi a meşteşugurilor pe suport hartie şi pe suport electronic, redactate în limba română şi cel puţin într-o limbă de circulaţie internaţională;
e) realizarea unui site (in condiţiile inexistenţei altuia deţinut de acelaşi operator economic) pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate, în limba română şi cel puţin într-o limbă de circulaţie internaţională şi în condiţiile inexistenţei altuia deţinut de acelaşi operator economic;
f) achiziţionarea de calculatoare (tip PC şi/sau sisteme portabile, formate din: unitate centrală, monitor, imprimantă simplă sau multifuncţională, licenţe necesară desfăşurării activităţii) ;
g) achiziţionarea de diverse scule, dispozitive, echipamente, utilaje, maşini necesare pentru desfăşurarea activităţii (exceptând liniile tehnologice care nu mai permit păstrarea specificului execuţiei predominant manuale a produselor finite sau serviciilor prestate) ;
h) participări la cursuri de pregătire în ţară şi/sau străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor/serviciilor pe noi pieţe, cursuri de instruire pentru personalul implicat în activităţi legate de calitate/ mediu/ sănătatea şi securitatea muncii/ siguranţa produselor alimentare (auditor intern, responsabil sistem calitate);
i) consultanţa primită în scopul elaborării documentaţiei şi implementării sistemelor de management al calităţii/ mediului/ sănătăţii şi securităţii muncii/ siguranţei produselor alimentare şi a sistemelor integrate;
j) certificarea unui sistem de management al calităţii/ mediului/ sănătăţii şi securităţii muncii/ siguranţei produselor alimentare, în conformitate cu unul din standardele: SR-EN-ISO 9001:2001 (sisteme de management al calităţii); SR-EN-ISO 14001:2000 (sisteme de management de mediu); SR-EN-ISO 22000:2005 (managementul siguranţei produselor alimentare); OHSAS 18001:2004 (managementul sănătăţii şi securităţii în muncă);
k) certificarea unui sistem integrat de management al calităţii (ex: calitate/mediu; calitate/ siguranţa produselor alimentare; calitate/ sănătatea şi securitatea muncii; calitate/ mediu/ siguranţa produselor alimentare; calitate/ mediu/ sănătatea şi securitatea muncii).
Bunurile achiziţionate în cadrul programului pot fi mijloace fixe sau obiecte de inventar.

3.“Programul naţional multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.”

Bugetul alocat Programului pentru anul 2010 este de 600.000 lei, din care:
• 40.000 lei pentru finanţarea etapei I, repartizată în mod egal pentru 13 OTIMMC-uri;
• 60.000 lei pentru finanţarea etapei II, repartizată în mod egal pentru 13 OTIMMC-uri, pentru organizarea campaniilor de informare din cadrul caravanei “Zilele femeilor întreprinzător” în 13 oraşe;
• 420.000 lei pentru finanţarea etapei III, gestionată de Agenţie pentru organizarea şi desfăşurarea cursurilor de educaţie antreprenorială pe durata a cinci zile, în opt locaţii;
• 80.000 lei pentru finanţarea etapei a IV-a, gestionată de Agenţie pentru organizarea „Forumului Antreprenoriatului Feminin”
Beneficiarii Programului

Beneficiază de prevederile Programului femeile care au cetăţenie română şi care îndeplinesc la data depunerii formularelor de înscriere următoarele criterii de eligibilitate:
- au vârsta peste 18 ani;
- au cel puţin studii medii definitivate;
- s-au înscris la activităţile prevăzute în Program, pe baza formularelor de înscriere corespunzătoare (anexele nr. 1 şi 2 la procedură).
Pentru participare la cursuri în fiecare locaţie se alocă prioritar maxim 5 locuri femeilor care provin din mediul rural, medii sociale defavorizate şi minorităţi etnice, numărul de locuri putându-se extinde pâna la completarea locurilor rămase disponibile, dar nu mai mult decât maxim prin procedură.

Nu beneficiază de acest program, persoanele care desfăşoară activităţi de consultanţă de orice tip şi absolventele cursurilor de pregătire antreprenorială derulate în cadrul Programului în anii 2005, 2006, 2007, 2008 şi 2009.

4. “Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START”

Bugetul alocat Programului pentru anul 2010 este de 6.000.000 lei pentru organizarea şi desfăşurarea cursurilor de pregătire antreprenorială UNCTAD EMPRETEC şi acordarea de Alocaţii Financiare Nerambursabile (AFN).
Valoarea alocaţiei financiare nerambursabile este de maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investiţii (fără TVA), dar nu mai mult de 100.000 lei pentru fiecare beneficiar.
Beneficiarii Programului

Pot beneficia de prevederile Programului: persoanele fizice şi societăţi comerciale (microîntreprinderi) care îndeplinesc cumulativ, la data depunerii Formularului de înscriere în program, următoarele criterii de eligibilitate:

1. Pentru persoanele fizice
a) să fie cetăţeni români;
b) să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani neîmpliniţi;
c) să aibă studii medii sau superioare definitivate cu diplomă de Bacalaureat/Licenţă sau Adeverinţă care sa ateste finalizarea studiilor.
2. Pentru societăţi comerciale (microîntreprinderi)
a) să fie organizate în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale cu modificările şi completările ulterioare şi în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei;
b) să fie microîntreprinderi, conform prevederilor art. 2 şi ale art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare (până la 9 angajaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei) ;
c) să aibă capital social integral privat;
d) asociatul sau acţionarul să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani neîmpliniţi; numai un singur asociat/acţionar al societăţii comerciale eligibile poate beneficia de acest program; în situaţia în care solicitantul nu este acţionar/asociat majoritar, este obligatoriu să fie administratorul numit al societăţii. Este permisă asocierea cu persoane care au mai mult de 40 de ani, dacă procentul părţilor sociale/acţiunilor deţinut de acestea nu este decisiv în luarea deciziilor în cadrul societăţii;
e) asociatul unic/asociatul/acţionarul este cetăţean român;
f) asociatul unic/asociatul/acţionarul să aibă cel puţin studii medii definitivate;
g) să aibă cel mult 2 ani de la autorizare/înregistrare la Registrul Comerţului la data depunerii Formularului de înscriere /Formularului de preselecţie şi să aibă ca obiect de activitate producţia de bunuri materiale şi/sau prestarea de servicii şi/sau comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă.
h) să nu aibă datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru.

5. “Programul naţional multianual pe perioada 2002 – 2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri”
Obiectivul general îl reprezintă dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din România, prin înfiinţarea unor noi incubatoare de afaceri, precum şi prin îmbunătăţirea eficienţei incubatoarelor de afaceri deja existente.

joi, 11 februarie 2010

Anatomia unui proiect

Nu trece zi fără să fim bombardaţi de informaţii referitoare la situaţia proiectelor europene/comunitare, de cele mai multe ori informaţiile fiind prăpăstioase căci la asta se pricepe cel mai bine mass-media din România, degrabă vărsătoare de panică. Concluzia este clară: nu merităm banii care ni se dau de la Uniune atât timp cât nu reuşim să-i cheltuim, ca şi cum procesul ar fi la fel de simplu precum a-ţi face cumpărăturile la chioşcul din spatele blocului: ai banii Uniunii în buzunar, te uiţi în vitrină, îţi place un drum sau o şcoală, ceri vânzătorului, întinzi banii şi iei produsul acasă. In acest punct al discursului mass-media şchioapătă căci nu pune accentual pe modalităţile de cheltuire ale banului comunitar care nu sunt în nici un caz asemănătoare cu cele ale bugetului Statului. De ce? Pentru că este vorba de un proces mult mai complicat şi imposibil de rezumat în treizeci de secunde sau 3000 de caractere.

Se pare că însuşi guvernul Boc nu a înţeles prea bine importanţa existenţei unor specialişti adevăraţi în domeniu deopotrivă ce prin diminuarea drepturilor salariale ale celor care au o mare experienţa şi lucrează în autorităţile de management ale programelor operaţionale prin care se derulează celebrele Fonduri Structurale i-a determinat să plece către alte orizonturi mai bănoase (firmele de consultanta, de exemplu). Aceasta este de altfel una din cauzele întârzierii analizării şi, în final, respingerii sau aprobării proiectelor care se face întotdeauna prin semnarea unui contract. Una din caracteristicile esenţiale ale unui proiect este aceea că se poate vorbi despre el ca fiind operaţional, în viaţă, doar după ce cele două părţi, solicitantul, cel care l-a întocmit şi care doreşte să facă ceva şi autoritatea de management (cea care dă) au semnat un contract în care ambele părţi au obligaţii şi drepturi. Dar ce este un proiect? Puţină lume din afara cercului strâmt al celor direct implicaţi cunoaşte câte ceva despre anatomia unui proiect.

În primul rând un proiect, orice proiect, pleacă de la una sau mai multe probleme. Teoria de specialitate ne informează că o problemă poate fi definită ca o situaţie sau un ansambu de situaţii percepute ca fiind negative, care afectează un grup de oameni la un moment dat. Orice proiect ar trebui să reflecte nevoile grupurilor ţintă cărora se adresează şi să fie în concordanţă cu acestea. Nimic nu pare a fi mai simplu decât enunţarea problemei însă mai trebuie precizat că problema trebuie să fie specifică adică să se adreseze cu claritate unui anumit domeniu în care este implicat grupul ţintă. Căci toată filozofia proiectului este aceea de a îmbunătaţii situaţia dintr-o zonă concretă (a repara/construi un drum comunal dintre două sate, a reabilita un centru de bătrâni, o şcoală sau a instrui cincizeci de şomeri). Vagul nu-şi are locul aici. Pentru a fundamenta problema toate datele referioare la existenţa problemei ar trebui strânse înainte de a începe redactarea proiectul. Scopul proiectului este acela de a răspunde direct la problema identificată arătând că o situaţie negativă se poate transforma într-una pozitivă ca urmare a derularii proiectului propus.

Pentru a dovedi cât de concret este un proiect trebuie avut în vedere constituirea acestuia, răspunzând la o schema simpatic prescurtata SMART. Uşor de reţinut căci SMART reprezintă iniţialele unor cuvinte englezeşti traduse/ calchiate rapid în limba româna a mai multor notiuni esenţiale în buna scriere a unui proiect: Specific, Măsurabil, Abordabil (aici intervine o mică eroare de traducere căci una este achievable şi alta abordabil cuvânt care în română te duce mai degrabă cu gândul la o femeie şi nu un proiect) Realist şi încadrat în timp (de la cuvântul englez Time). Un proiect are un obiectiv general şi mai multe obiective mai mici, punctuale, denumite obiective specifice. Schema logică SMART se îndeplineşte prin diverse activităţi, mijloace de a atinge un obiectiv, mici paşi făcuţi pentru realizarea obiectivelor specifice. Activităţile sunt importante căci ele trebuie să justifice cheltuielile bugetare pe care fiecare proiect le are. Banii europeni şi cofinanţarea naţională, banii exteriori beneficiarului sunt prevăzuţi în acest buget. Activităţile sunt planificate într-un anumit interval temporal care trebuie respectat. Planificarea, un concept care încă ne sună comunist (ştim foarte bine puterea fantastică a comunismului de a perverti orice concept şi orice formă de organizare umană) presupune enunţarea activităţilor, descrierea lor în secvenţe, estimarea resurselor necesare, responsabilităţi şi eşalonarea în timp. Un sfat oferit de consultanţii cu experienţă în domeniu: activităţile nu trebuie planificate până în ultima lună a derulării proiectului, fiind de preferat să se lase o lună-două-trei pentru posibile prelunguiri ale termenelor de îndeplinire a activităţilor. În funcţie de cât de bine au fost stabilite acţiunile şi finanţarea lor, solicitantul poate termina proiectul la timp. În anumite condiţii justificate se pot cere şi amânări. Activităţile costă de aceea ele au o evaluare financiara în buget. În cazul neplăcut în care se uită a se stabili valoarea financiară a unei activităţi şi nu este prinsă în buget aceasta îl poate costa serios pe cel care derulează proiectul căci probabil va trebui să desfăşoare acea activitate dar pe banii lui şi nu ai Uniunii Europene.

Toate proiectele au două tipuri de activităţi: cele care caracterizează esenţa proiectului, pentru care se scrie un proiect dar şi activităţi specifice managamentului de proiect cum ar fi: promovarea, organizarea echipei de proiect, achiziţiile publice, auditul, raportarea şi monitorizarea. Un principiu vital pe care toţi cei care ar dori să depună un proiect trebuie să-l cunoască încă de la începutul construcţiei unui proiect este cel al rambursării. După semnarea contractului beneficiarul va cheltui din banii săi pentru a demara proiectul şi a realiza câteva din activităţile de la începutul proiectului urmând ca ulterior să întocmească un dosar de rambursare în care să ataşeze toate documentele care dovedesc plăţile effectuate. Pe baza acestui dosar după o anumită perioadă (care nu este deloc mică, mergând de la 2 la 3 luni ! şi care poate deregla serios derularea unui proiect căci beneficiarul trebuie să asigure acest flux financiar) se primesc banii pe care îi datoreaza autoritatea de management în conformitatea cu procentul stabilit (50-60-85%). După şase luni de la semnarea contractului este obligatoriu ca beneficiarul să facă o cerere de rambursare altfel contractul poate fi reziliat căci autoritatea de management consideră că proiectul trenează. Dacă în şase luni nu ai făcut nimic, puţine şanse să mai faci ceva după! Aproape toate proiectele pot beneficia de o prefinanţare, idee concepută tocmai pentru a-i ajuta pe beneficiari să demareze proiectul. Cuantumul sumei este variabil (în jurul a 10-15% din totalul cheltuielilor eligibile cele care se împart între Uniunea Europeană şi beneficiar). De preferat ar fi însă să nu se apeleze la acest ajutor căci pe parcursul derulării proiectului autoritatea de management îşi va recupera treptat prefinanţarea din plăţile regulate.

Este recomandabil ca beneficiarul să aleagă un partener, doi, trei, în funcţie de natura proiectului (nici prea mulţi căci apare riscul încurcăturilor de tot felul). Partenerii se aleg în ideea de a se completa cu beneficiarul şi nu de a complica derularea unui proiect eventual prin dublarea de atribuţii şi competenţe. Mulţi solicitanţi aleg stabilirea unor parteneriate mai mult de formă pentru că existenţa acestora este încurajata de Uniunea Europeana prin acordarea unor puncte în plus în momentul evaluării proiectului. Preferabil ar fi ca cel care scrie şi doreşte să implementeze un proiect să acorde puţină atenţie şi cunoaşterii evaluatorului şi a ceea ce va determina aprobarea proiectului sau respingerea lui. Evaluarea se face de obicei, în funcţie de programele operationale, de cel puţin doi evaluatori independenţi care vor judeca cererea de finanţare (o altă denumire mai tehnică a proiectului) după anumite criterii transparente şi după un punctaj care este anexat în ghidul solicitantului. Din păcate, de prea puţine ori doritorul de bani europeni consultă cu atenţie, măcar după completarea proiectului cerinţele evaluării. Care ar fi criteriile de selecţie? În primul rând relevanţa. Proiectul trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor politicilor şi strategiilor europene, naţionale şi la soluţionarea nevoilor grupurilor ţintă, aducând valoare adăugată (condiţia esenţială căci U.E. nu finanţează proiectele care băltesc în inerţie şi a căror principal scop este acela de a mulge banii comunitari pentru diverse şuşanele, comisioane). În al doilea rând, contează metodologia proiectului, adică felul cum este structurat, dacă este coerent, dacă are o structură logică etc. În al treilea rând, se priveşte proiectul din perspectiva sustenabilităţii lui adică a felului cum poate fi continuat după ce finanţarea Uniunii Europene se sfârşeşte (într-un an sau doi). Un ultim aspect tehnico-economic de care se ţine seama este raportul între cost şi eficienţă, dacă proiectul prezintă clar rezultatele aşteptate în raport cu resursele utilizate.

Care ar fi cele mai întâlnite greşeli atunci când se redactează un proiect? (evident, şi aceste greseli sunt diferite în functie de programul sectorial caruia i se adresează proiectul). Foarte multe proiecte au fost descalificate din start, cel puţin în cadrul programului de dezvoltare a resurselor umane, pentru că solicitanţii şi-au dezvăluit identitatea. Alte greşeli de evitat ar fi: importanţa scăzută acordată sustenabilităţii, activităţi neeligibile (care nu pot fi finanţate prin fondurile structurale), dificultăţi în a identifica grupurile ţintă etc. Din această perspectivă care ar fi caracteristicele unui proiect de succes? Proiectul ar trebui să fie logic şi clar argumentat, să fie încadrat foarte bine în progremele operationale sectoriale şi în stufoasa lor împărţire pe axe prioritare şi domenii majore de intervenţie (care se pot consulta pe mai multe site-uri de specialitate), să aducă valoare adăugată, să fie sustenabil, să aibă o planificare riguroasă, un buget clar şi bine detaliat, persoane cu experienţă în derularea proiectului. Aparent destul de simplu, în realitate destul de complicat pentru că un alt principu care guverneaza banul comunitar (spre deosebire de cel guvernamental) este cel al responsabilităţii.

Nu ar trebui să fim îngrijoraţi că nu vom cheltui întreaga sumă pe care Uniunea Europeană ne-a alocat-o estimativ. Nici ţările care au aderat în Uniune în anul 2004 nu au atras dintr-o dată toate sumele. Şi decât să cheltuieşti aiurea şi apoi să dai banii înapoi Comisiei mai bine încet şi...corect. Poate că ar fi bine dacă nu am mai fi prăpăstioşi şi panicarzi / panicati. A cheltui banul comunitar este un proces care se învaţă treptat. Ceea ce ar trebui încurajat ar fi stabilitatea instituţională a scheletului care administrează acest proces. Un om care se ocupă cu aceste chestiuni nu se califică în două luni ci într-un deceniu de experienţă. A-l trata ca pe bugetarul de rând care suge sângele poporului ni se pare o aberaţie care-şi are sorgintea în demagogia comunistă a egalităţii tuturor oamenilor muncii de la ţară şi oraş. Să nu uităm faptul că fondurile comunitare în sine nu pot rezolva toate problemele ţării, ele doar contribuind, e drept, într-o manieră substanţială, la dezvoltarea ei. Mult mai importante sunt deciziile guvernului national iar această afirmaţie se poate proba aducând în discuţie cazul grec, ţară admisă în 1981 care a accesat multe fonduri europene, a rambursat Comisiei destule şi care se află în pragul falimentului. De altfel, se pare că din cauza Greciei Comisia Europeana a impus treptat noi şi noi reglementări şi reguli pentru a se asigura că banii olandezilor, britanicilor şi danezilor (căci fondurile comunitare nu sunt utopice, nu apar din eter ci din contribuţia tuturor statelor membre!) nu dispar în investiţii dubioase, centre de perfecţionare profesională ziua şi în timpul inspecţiilor oficialilor de la Bruxelles şi baruri dubioase noaptea. Departe de noi gândul că am epuizat în câteva paragrafe o literatură de specialitate de sute de pagini însă credem că prezentarea acestor rudimente informaţionale depre ideea de proiect nu poate decât sa-l ajute pe cel care îşi doreşte să obţină această formă de finanţare aflată la mare modă.

Codrut Constantinescu

Ajutoare de stat pentru sprijinirea societatilor afectate de criza economica

La data de 04.12.2009 Comisia Europeana a avizat Schema cadrului national temporar de acordare a ajutoarelor de stat pentru sprijinirea societatilor afectate de actuala criza economica si financiara, propusa de Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (ordonator secundar de credite).

Prin aceasta schema de finantare, agentii economici aflati in dificultate dupa data de 01.07.2008 pot beneficia de ajutoare financiare nerambursabile de pana la 500.000 euro pentru intreprinderile mici ( care au intre 10-49 angajati) si mijlocii (care au intre 50 si 249 de angajati) si 250.000 euro pentru microintrepinderi ( care au pana in 9 angajati).

Prin acest program cheltuielile eligibile sunt:

- 1. debitele si accesoriile aferente acestor debite catre bugetul consolidat al statului datorate incepand cu data de 01.07.2008 in limita a 25% din valoarea financiara necesara viabilitatii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 2. datoriile catre furnizorii de materii prime/materiale si servicii necesare desfasurarii activitatii curente ale intreprinderii, inregistrate incepand cu data de 01.07.2008 in limita a 20% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 3. achizitii de materii prime si materiale necesare continuitatii activitatii intreprinderii in limita a 25% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 4. Investitii in active corporale referitoare la: echipamente tehnologice- masini, utilaje si instalatii de lucru, in limita a maxim 50% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 5. Investitii in active necorporale referitoare la: brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si active similare, in limita a maxim 10% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri.

Actul normative ( hotararea de guvern) de punere in aplicare nu a fost publicat deoarece nu s-a stabilit modalitatea de finantare, respective guvernamentala sau comunitara.

Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii a realizat o procedura care se afla deocamdata la stadiul de PROIECT asteptand probabil decizia guvernamentala pentru a fi aplicata (in forma prezentata sau in alta).

A se astepta HG pentru a vorbi despre implementarea programului. Agentia a intocmit un draft de procedura dar pana cand nu se adopta un cadru legal aceasta ramane consultativa.

miercuri, 20 ianuarie 2010

Extensie termen sprijin firme

Intreprinderile private cat si cele cu capital de stat inca mai pot depune cereri de finantare pentru servicii de recrutare a fortei de munca defavorizata. Fondurile sunt alocate prin trei scheme de ajutor de stat, prin care au putut fi accesate cele 142 milioane euro de catre toate intreprinderile.

Avand in vedere Corrigendum nr. 2 la Ghidul Solicitantului pentru cereri de ajutor de stat si ajutor de minimis, termenul limita pentru transmiterea electronica a cererilor de ajutor în cadrul urmatoarelor linii de finantare:

• "Sprijin financiar pentru ocupare" (nr. 73)

• "Sprijin financiar pentru ocuparea persoanelor din mediul rural" (nr. 74)

• "Programe de mentorat pentru tinerii angajati" (nr. 75)

• "Calificarea/recalificarea angajatilor proprii" (nr. 76)

• "Bani pentru sanatatea si siguranta salariatilor" (nr. 78).

se prelungeste pâna la utilizarea integrala a fondurilor alocate schemelor de ajutor, dar nu mai târziu de data de 31/03/2010, ora 16.00.

Conditii de eligibilitate:

- acestea nu pot constitui parteneriate cu niciun fel de furnizori.
- Intreprinderile pot depune proiecte pe toate cele trei scheme, iar in cazul acceptarii proiectului, pot obtine prefinantari de 30% din cheltuielile pe primul an al proiectului.
- Cele 133 milioane euro alocate din buget prin cele trei scheme de stat vor putea fi accesate prin POS DRU (Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane).

In cadrul schemei pentru subventionarea angajarii de personal, se acorda fonduri in valoare de 61 milioane euro, accesibili in perioada 2009-2010. Domeniile majore de interventie sunt "Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare" (ap 5.1) si "Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca", (ap 5.2).

Firmele care care vor recruta angajati defavorizati sau cu handicap, vor putea primi 50% din costurile salariale pentru primele 12 luni pentru angajarea unui lucrator defavorizat, 50% din costurile salariale pentru primele 24 luni ( 100% din primul an de angajare) in cazul unui lucrator extrem de defavorizat si 75% din costurile salariale pentru primele 24 luni dupa angajare pentru un lucrator cu handicap, urmand sa ii fie decontat apoi 100% din costurile suplimentare generate de incadrarea acestora in munca.

Lucrator defavorizat= orice persoana care nu a avut loc de munca regulat remunerat in ultimele 6 luni sau nu a absolvit o forma de invatamant secundar sau nu detine o calificare profesionala sau are o varsta de peste 50 de ani sau traieste singura avand in intretinere una sau mai multe persoane sau este membru al unei minoritati etnice.
Lucrator extrem de defavorizat= orice persoana care a fost in somaj cel putin 24 de luni.

Locul vacant trebuie sa exista ca urmare a demisiei, unui handicap, a pensionarii pentru limita de vrasta, a reducerii voluntare a timpului de lucru sau a incetarii raporturilor de munca pentru abatere profesionala si NU ca rezultat al reducerii unor posturi. Posturile pentru care intreprinderea substituie angajatul sau angajatii pierduti ca urmare a reducerii posturilor pe parcursul ultimelor 12 luni prin angajarea unor lucratori defavorizati sau nu handicap nu sunt eligibile pentru ajutorul de stat pentru ocuparea fortei de munca.

A doua schema a ajutorului este acordat in scopul formarii profesionale a angajatilor, domeniu pentru care statul a alocat 56 milioane de euro. Domeniile de interventie sunt (2.1) "Tranzitia de la scoala la viata activa", (2.3) "Acces si participare la FPC" si (3.2) "Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii”.

Fondurile se acorda procentual, in functie de costurile de formare profesionala generala sau specifica a angajatilor. In functie de dimensiunea intreprinderii si de tipul de formare profesionala, finantarile de acorda astfel:

Intreprindere mica - formare generala: 80%, formare specifica: 45%
Intreprindere medie - formare generala: 70%, formare specifica: 35%
Intreprindere mare - formare generala: 60%, formare specifica: 25%.

Ultima schema se acorda sub forma de ajutor de minimis pentru imbunatatirea conditiilor de sanatate si securitate in munca, domeniu de interventie care beneficiaza de 25 milioane euro, pentru perioada 2009-2010. Fondurile se acorda pentru cheltuieli cu activitati si interventii (inclusiv informare, instruire si investitii privind asigurarea sanatatii si securitatii la locul de munca), prevenirea bolilor profesionale, informarea si instruirea lucratorilor in domeniul sanatatii si securitatii la locul de munca si asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare asigurarii securitatii si sanatatii la locul de munca, prin axa prioritara "Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii", (3.2).

Finantarile pot ajunge la 100% din costurile eligibile conform regulilor de eligibilitate pentru POS DRU, maxim 200.000 ajutor de minimis in 3 ani consecutivi ( maxim 100.000 pentru intreprinderile din sectorul transporturilor), fiind cumulate toate ajutoarele de minimis.

Valoarea cererii de finantare pentru primele doua scheme este de minim 10 mii euro si maxim 2 milioane de euro, iar pentru cea de-a treia schema, limitele sunt intre minim 10 mii euro si maxim 200 mii euro.

Autoritatea de Management POS DRU:
Tel. 021 315 02 09, 021 315 0208
Fax 021 315 02 06
Email: posdru@fseromania.ro
www.fseromania.ro

Organismul Intermediar pentru implementarea POS DRU in Regiunea Sud-Muntenia functioneaza in orasul Calarasi, tel. 0242 314 048 fax. 0242 314431.

informareposdru@fsesudmuntenia.ro