"Mirajul utopiei. Calatoriile in URSS: control si propaganda"

Editura Vremea, Bucuresti, 2013 www.edituravremea.ro

vineri, 26 februarie 2010

EVENIMENT

În cadrul Săptămânii Europene a IMM-urilor, 25 mai – 01 iunie 2010, Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Ploieşti va organiza cea de-a 3 a ediţie a târgului „ ARTĂ, ARTIZANAT ŞI MEŞTEŞUG PRAHOVEAN”, care este o manifestare cu caracter informativ, de promovare a produselor hand-made, produselor tradiţionale româneşti: picturi, sculpturi, icoane, decoraţiuni interioare, lumânări, articole din lemn şi lut, pielărie, pietre semipreţioase, costume populare, plante ornamentale şi turtă dulce tradiţională în diverse forme. Acest eveniment îşi propune să le ofere meşteşugarilor posibilitatea de a-şi promova produsele şi în acelaşi timp să le prezinte oportunităţile de finanţare de care pot beneficia atât de la bugetul statului cat şi de la Uniunea Europeană.

Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Ploieşti urmăreşte prin aceste evenimente:

• Să informeze difuzând informaţii în legătură cu asistenţa oferită de UE şi autorităţile naţionale întreprinderilor mici
• Să ofere asistenţă prin crearea unui parteneriat EU-IMM, subliniind pe de o parte faptul că Europa este mai puternică dacă există IMM-uri competitive, iar pe de altă parte faptul că UE este gata să le susţină şi să le ofere consiliere
• Să motiveze IMM-urile existente să-şi lărgească orizonturile, să-şi dezvolte şi să-şi extindă activitatea
• Să difuzeze idei şi să împărtăşească experienţa în domeniul antreprenoriatului
• Să încurajeze prin convingerea tinerilor că antreprenoriatul este o opţiune profesională atractivă

Vă invităm să participaţi la această acţiune, care se va desfăşura în Ploieşti în perioada 27 – 30 mai 2010. Pentru informatii suplimentare, va rugam sa ne contactati la tel: 0244/522.085, fax: 0244/544.054. e-mail:
oficiuploiesti@clicknet.ro sau la sediul nostru din str. Cuza Voda, nr. 8, in incinta Camerei de Comert si Industrie Prahova, la demisol.

Sa pescuim fonduri europene

A fost lansată Axa prioritară 4 din cadrul Programului Operaţional de Pescuit, destinată dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Mihail Dumitru, a susţinut în data de 10 februarie o conferinţă de presă cu prilejul lansării Axei prioritare 4 a Programului Operaţional de Pescuit (POP), care vizează dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti prin sprijinirea aplicării unor strategii integrate de dezvoltare locală, elaborate de grupuri parteneriale locale (GL-uri). Pentru derularea măsurilor din cadrul acestei axe prioritare, România va beneficia din Fondul European pentru Pescuit de o alocare de 100 de milioane de euro.

Axa 4 susţine identificarea unor soluţii pentru problemele de ordin economic, social şi de mediu generate de fenomenul de epuizare a stocurilor de peşte şi declinul activităţilor de pescuit. Scopul acestor măsuri este acela de a ajuta comunităţile şi zonele pescăreşti să găsească noi resurse sustenabile pentru diversificarea activităţilor economice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în mod sustenabil, pe termen lung. „Urmărim creşterea condiţiilor de viaţă, a nivelului de trai a pescarilor, scopul fiind să păstrăm aceste comunităţi acolo unde ele au existat dintotdeauna, să evităm depopularea acestora şi chiar dacă există un declin al activităţii de pescuit, aceste comunităţi să rămână, să trăiască şi să muncească în aceste zone”, a declarat ministrul agriculturii.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, ministrul Mihail Dumitru a prezentat concluziile Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operaţional pentru Pescuit (CMPOP). Astfel, ministrul agriculturii a prezentat calendarul aprobat cu ocazia întrunirii CMPOP, acesta fiind principalul instrument de informare, consultare şi accesare a fondurilor comunitare destinate dezvoltării şi modernizării sectorului de pescuit. Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) 2007-2013 al României este finanţat din Fondul European pentru Pescuit (FEP), ţării noastre fiindu-i alocat, pentru perioada 2007-2013, un buget de 307.618.942,7 euro, din care 230.714.207 euro reprezintă contribuţia FEP.

Sursa: http://www.madr.ro

MECMA, criza si ajutoarele...

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri vine în ajutorul agenţilor economici din intreaga ţară prin lansarea programelor naţionale de sprijinire a dezvoltării microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii. Aceste programe guvernamentale, prin care se alocă ajutoare financiare nerambursabile, se derulează prin întermediul celor 13 Oficii Teritoriale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii si Cooperaţie, iar, în judeţele Prahova, Ialomiţa şi Călăraşi, prin intermediul Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii si Cooperaţie Ploieşti , cu sediul în strada Cuza Voda, nr. 8, în incinta Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova.

Programele guvernamentale se adresează unor variate categorii de agenţi economici (comercianţi, meşteşugari, femei manager, tineri sau cei care doresc să lanseze noi produse pe piaţă).

Programele finanţate din fonduri guvernamentale în anul 2010 sunt următoarele:
1. “Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă”

Bugetul alocat Programului pentru anul 2010 este de 5.000.000 lei pentru acordarea de alocaţii financiare nerambursabile. Alocaţia financiară nerambursabilă reprezintă maxim 60% din valoarea cheltuielilor eligibile fără TVA, dar nu mai mult de 80.000 lei pentru fiecare beneficiar.

Beneficiari eligibili:

Pot beneficia de alocaţii financiare nerambursabile în cadrul Programului operatorii economici (întreprinderi mici şi mijlocii definite conform prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, societăţi comerciale, societăţi cooperative), care îndeplinesc cumulativ la data solicitării următoarele criterii de eligibilitate:

a) sunt înregistraţi conform Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei şi sunt încadrate în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii;
b) sunt persoane juridice (societăţi comerciale/societăţi cooperative), care au ca obiect de activitate comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, activităţi prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta procedură (coduri CAEN conform Ordinului Preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007, cu modificările şi completările ulterioare, privind actualizarea Clasificării Activităţilor din economia naţională);
c) au cel puţin 3 luni de la înfiinţarea firmei şi codul CAEN pentru care solicită finanţare este autorizat/avizat;
d) au capital social integral privat;
e) nu au datorii la bugetul general consolidat şi bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru;
f) au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane de euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane de euro, la finele anului fiscal anterior (prin active totale se înţelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli în avans);
g) au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250, în anul fiscal anterior;
h) au obţinut profit din exploatare, în exerciţiul financiar precedent depunerii cererii de finanţare;
i) au sediul social, sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României;
j) nu sunt în stare de dizolvare, reorganizare judiciară, lichidare, insolvenţă, faliment, executare silită, închidere operaţională sau suspendare temporară a activităţii;
k) nu sunt în dificultate, în conformitate cu prevederile "Comunicării Comisiei Europene - Linii directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate", publicată în JOUE nr. C 244/2004;
l) au obţinut cel puţin 12 puncte în urma evaluării formularului de preselecţie, conform modelului şi criteriilor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta procedură;
m) prezintă un plan de investiţii care să reflecte modul de utilizare a sumelor acordate, cu o prezentare detaliată a cheltuielilor eligibile pentru care se solicită finanţare;
n) nu au fost emise împotriva întreprinderii decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate;
o) nu au primit un ajutor ilegal.

Cheltuieli eligibile:

Alocaţia financiară nerambursabilă se acordă pentru următoarele categorii de activităţi eligibile:
a) achiziţionarea de tehnică de calcul (tip PC, format din: unitate centrală, monitor, imprimantă/multifuncţional, licenţe necesare desfăşurării activităţii, inclusiv sisteme portabile);
b) achiziţionarea de cititoare pentru cod cu bare;
c) achiziţionarea de cântare electronice cu/fără printer pentru etichetare;
d) achiziţionarea de aparate de marcat electronice fiscale;
e) achiziţionarea de maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsură, control şi reglare necesare desfăşurării activităţilor în cadrul codului CAEN Revizuit 2 pentru care a solicitat finanţare;
f) achiziţionarea de electro şi motostivuitoare;
g) brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi active similare(francize) ;
h) mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale;
i) clădire(construcţie folosită în scopuri comerciale sau hale pentru prestări servicii);
j) mijloace de transport marfă pentru activităţile specifice de comerţ;
k) certificarea unui sistem de management al calităţii mediului/sănătăţii şi securităţii muncii/siguranţei produselor alimentare, în conformitate cu unul din standardele: SR-EN-ISO 9001:2001 (sisteme de management al calităţii); SR-EN-ISO 14001:2000 (sisteme de management de mediu); SR-EN-ISO 22000:2005 (managementul siguranţei produselor alimentare); OHSAS 18001:2004 (managementul sănătăţii şi securităţii în muncă);
l) certificarea unui sistem integrat de management al calităţii (ex: calitate/ mediu;calitate/ siguranţa produselor alimentare;calitate/ sănătatea şi securitatea muncii; calitate/ mediu/ siguranţa produselor alimentare; calitate/ mediu/ sănătatea şi securitatea muncii).

2. “Programul naţional multianual pe perioada 2002-2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului”

Bugetul Programului pentru anul 2010 este de 1.000.000 lei pentru acordarea de alocaţii financiare nerambursabile. Valoarea AFN acordate beneficiarilor este egală cu echivalentul a maximum 90% din valoarea cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar fără să depăşească suma de 50.000 lei pentru fiecare beneficiar.

Beneficiari eligibili:

Pot beneficia de alocaţii financiare nerambursabile în cadrul Programului operatorii economici (întreprinderi mici şi mijlocii definite conform prevederilor Legii nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare), respectiv societăţile comerciale, societăţile cooperative, persoanele fizice autorizate care desfăşoară activităţi economice în mod independent, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale şi asociaţiile profesionale sau fundaţiile, dupa caz, care se încadrează la data solicitării în una dintre următoarele categorii:

a) sunt organizate în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei sau în baza Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi îndeplinesc condiţiile de încadrare în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

b) sunt persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale (înregistrate în registrul comerţului şi autorizate conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale) care desfăşoară activităţi în domeniul meşteşugurilor, în special al celor tradiţionale şi în domeniul artei populare şi artizanatului;

c) sunt constituite ca asociaţii profesionale sau fundaţii şi au ca scop promovarea meşteşugurilor şi a meseriilor care presupun un număr mare de operaţii executate manual, a produselor şi serviciilor cu specific tradiţional, inclusiv din domeniul artei populare şi artizanatului.

Cheltuieli eligibile:

a) participări la târguri şi expoziţii internaţionale, organizate în străinătate, cu stand propriu sau în asociere cu alţi operatori economici;
b) participări la misiuni economice in străinătate;
c) participări la târguri şi expoziţii, organizate în ţară, cu stand propriu sau în asociere cu alţi operatori economici;
d) elaborarea şi producţia de materiale tipărite de promovare a produselor de artă populară, artizanat şi a meşteşugurilor pe suport hartie şi pe suport electronic, redactate în limba română şi cel puţin într-o limbă de circulaţie internaţională;
e) realizarea unui site (in condiţiile inexistenţei altuia deţinut de acelaşi operator economic) pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate, în limba română şi cel puţin într-o limbă de circulaţie internaţională şi în condiţiile inexistenţei altuia deţinut de acelaşi operator economic;
f) achiziţionarea de calculatoare (tip PC şi/sau sisteme portabile, formate din: unitate centrală, monitor, imprimantă simplă sau multifuncţională, licenţe necesară desfăşurării activităţii) ;
g) achiziţionarea de diverse scule, dispozitive, echipamente, utilaje, maşini necesare pentru desfăşurarea activităţii (exceptând liniile tehnologice care nu mai permit păstrarea specificului execuţiei predominant manuale a produselor finite sau serviciilor prestate) ;
h) participări la cursuri de pregătire în ţară şi/sau străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor/serviciilor pe noi pieţe, cursuri de instruire pentru personalul implicat în activităţi legate de calitate/ mediu/ sănătatea şi securitatea muncii/ siguranţa produselor alimentare (auditor intern, responsabil sistem calitate);
i) consultanţa primită în scopul elaborării documentaţiei şi implementării sistemelor de management al calităţii/ mediului/ sănătăţii şi securităţii muncii/ siguranţei produselor alimentare şi a sistemelor integrate;
j) certificarea unui sistem de management al calităţii/ mediului/ sănătăţii şi securităţii muncii/ siguranţei produselor alimentare, în conformitate cu unul din standardele: SR-EN-ISO 9001:2001 (sisteme de management al calităţii); SR-EN-ISO 14001:2000 (sisteme de management de mediu); SR-EN-ISO 22000:2005 (managementul siguranţei produselor alimentare); OHSAS 18001:2004 (managementul sănătăţii şi securităţii în muncă);
k) certificarea unui sistem integrat de management al calităţii (ex: calitate/mediu; calitate/ siguranţa produselor alimentare; calitate/ sănătatea şi securitatea muncii; calitate/ mediu/ siguranţa produselor alimentare; calitate/ mediu/ sănătatea şi securitatea muncii).
Bunurile achiziţionate în cadrul programului pot fi mijloace fixe sau obiecte de inventar.

3.“Programul naţional multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.”

Bugetul alocat Programului pentru anul 2010 este de 600.000 lei, din care:
• 40.000 lei pentru finanţarea etapei I, repartizată în mod egal pentru 13 OTIMMC-uri;
• 60.000 lei pentru finanţarea etapei II, repartizată în mod egal pentru 13 OTIMMC-uri, pentru organizarea campaniilor de informare din cadrul caravanei “Zilele femeilor întreprinzător” în 13 oraşe;
• 420.000 lei pentru finanţarea etapei III, gestionată de Agenţie pentru organizarea şi desfăşurarea cursurilor de educaţie antreprenorială pe durata a cinci zile, în opt locaţii;
• 80.000 lei pentru finanţarea etapei a IV-a, gestionată de Agenţie pentru organizarea „Forumului Antreprenoriatului Feminin”
Beneficiarii Programului

Beneficiază de prevederile Programului femeile care au cetăţenie română şi care îndeplinesc la data depunerii formularelor de înscriere următoarele criterii de eligibilitate:
- au vârsta peste 18 ani;
- au cel puţin studii medii definitivate;
- s-au înscris la activităţile prevăzute în Program, pe baza formularelor de înscriere corespunzătoare (anexele nr. 1 şi 2 la procedură).
Pentru participare la cursuri în fiecare locaţie se alocă prioritar maxim 5 locuri femeilor care provin din mediul rural, medii sociale defavorizate şi minorităţi etnice, numărul de locuri putându-se extinde pâna la completarea locurilor rămase disponibile, dar nu mai mult decât maxim prin procedură.

Nu beneficiază de acest program, persoanele care desfăşoară activităţi de consultanţă de orice tip şi absolventele cursurilor de pregătire antreprenorială derulate în cadrul Programului în anii 2005, 2006, 2007, 2008 şi 2009.

4. “Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START”

Bugetul alocat Programului pentru anul 2010 este de 6.000.000 lei pentru organizarea şi desfăşurarea cursurilor de pregătire antreprenorială UNCTAD EMPRETEC şi acordarea de Alocaţii Financiare Nerambursabile (AFN).
Valoarea alocaţiei financiare nerambursabile este de maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investiţii (fără TVA), dar nu mai mult de 100.000 lei pentru fiecare beneficiar.
Beneficiarii Programului

Pot beneficia de prevederile Programului: persoanele fizice şi societăţi comerciale (microîntreprinderi) care îndeplinesc cumulativ, la data depunerii Formularului de înscriere în program, următoarele criterii de eligibilitate:

1. Pentru persoanele fizice
a) să fie cetăţeni români;
b) să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani neîmpliniţi;
c) să aibă studii medii sau superioare definitivate cu diplomă de Bacalaureat/Licenţă sau Adeverinţă care sa ateste finalizarea studiilor.
2. Pentru societăţi comerciale (microîntreprinderi)
a) să fie organizate în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale cu modificările şi completările ulterioare şi în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei;
b) să fie microîntreprinderi, conform prevederilor art. 2 şi ale art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare (până la 9 angajaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei) ;
c) să aibă capital social integral privat;
d) asociatul sau acţionarul să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani neîmpliniţi; numai un singur asociat/acţionar al societăţii comerciale eligibile poate beneficia de acest program; în situaţia în care solicitantul nu este acţionar/asociat majoritar, este obligatoriu să fie administratorul numit al societăţii. Este permisă asocierea cu persoane care au mai mult de 40 de ani, dacă procentul părţilor sociale/acţiunilor deţinut de acestea nu este decisiv în luarea deciziilor în cadrul societăţii;
e) asociatul unic/asociatul/acţionarul este cetăţean român;
f) asociatul unic/asociatul/acţionarul să aibă cel puţin studii medii definitivate;
g) să aibă cel mult 2 ani de la autorizare/înregistrare la Registrul Comerţului la data depunerii Formularului de înscriere /Formularului de preselecţie şi să aibă ca obiect de activitate producţia de bunuri materiale şi/sau prestarea de servicii şi/sau comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă.
h) să nu aibă datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru.

5. “Programul naţional multianual pe perioada 2002 – 2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri”
Obiectivul general îl reprezintă dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din România, prin înfiinţarea unor noi incubatoare de afaceri, precum şi prin îmbunătăţirea eficienţei incubatoarelor de afaceri deja existente.

joi, 11 februarie 2010

Anatomia unui proiect

Nu trece zi fără să fim bombardaţi de informaţii referitoare la situaţia proiectelor europene/comunitare, de cele mai multe ori informaţiile fiind prăpăstioase căci la asta se pricepe cel mai bine mass-media din România, degrabă vărsătoare de panică. Concluzia este clară: nu merităm banii care ni se dau de la Uniune atât timp cât nu reuşim să-i cheltuim, ca şi cum procesul ar fi la fel de simplu precum a-ţi face cumpărăturile la chioşcul din spatele blocului: ai banii Uniunii în buzunar, te uiţi în vitrină, îţi place un drum sau o şcoală, ceri vânzătorului, întinzi banii şi iei produsul acasă. In acest punct al discursului mass-media şchioapătă căci nu pune accentual pe modalităţile de cheltuire ale banului comunitar care nu sunt în nici un caz asemănătoare cu cele ale bugetului Statului. De ce? Pentru că este vorba de un proces mult mai complicat şi imposibil de rezumat în treizeci de secunde sau 3000 de caractere.

Se pare că însuşi guvernul Boc nu a înţeles prea bine importanţa existenţei unor specialişti adevăraţi în domeniu deopotrivă ce prin diminuarea drepturilor salariale ale celor care au o mare experienţa şi lucrează în autorităţile de management ale programelor operaţionale prin care se derulează celebrele Fonduri Structurale i-a determinat să plece către alte orizonturi mai bănoase (firmele de consultanta, de exemplu). Aceasta este de altfel una din cauzele întârzierii analizării şi, în final, respingerii sau aprobării proiectelor care se face întotdeauna prin semnarea unui contract. Una din caracteristicile esenţiale ale unui proiect este aceea că se poate vorbi despre el ca fiind operaţional, în viaţă, doar după ce cele două părţi, solicitantul, cel care l-a întocmit şi care doreşte să facă ceva şi autoritatea de management (cea care dă) au semnat un contract în care ambele părţi au obligaţii şi drepturi. Dar ce este un proiect? Puţină lume din afara cercului strâmt al celor direct implicaţi cunoaşte câte ceva despre anatomia unui proiect.

În primul rând un proiect, orice proiect, pleacă de la una sau mai multe probleme. Teoria de specialitate ne informează că o problemă poate fi definită ca o situaţie sau un ansambu de situaţii percepute ca fiind negative, care afectează un grup de oameni la un moment dat. Orice proiect ar trebui să reflecte nevoile grupurilor ţintă cărora se adresează şi să fie în concordanţă cu acestea. Nimic nu pare a fi mai simplu decât enunţarea problemei însă mai trebuie precizat că problema trebuie să fie specifică adică să se adreseze cu claritate unui anumit domeniu în care este implicat grupul ţintă. Căci toată filozofia proiectului este aceea de a îmbunătaţii situaţia dintr-o zonă concretă (a repara/construi un drum comunal dintre două sate, a reabilita un centru de bătrâni, o şcoală sau a instrui cincizeci de şomeri). Vagul nu-şi are locul aici. Pentru a fundamenta problema toate datele referioare la existenţa problemei ar trebui strânse înainte de a începe redactarea proiectul. Scopul proiectului este acela de a răspunde direct la problema identificată arătând că o situaţie negativă se poate transforma într-una pozitivă ca urmare a derularii proiectului propus.

Pentru a dovedi cât de concret este un proiect trebuie avut în vedere constituirea acestuia, răspunzând la o schema simpatic prescurtata SMART. Uşor de reţinut căci SMART reprezintă iniţialele unor cuvinte englezeşti traduse/ calchiate rapid în limba româna a mai multor notiuni esenţiale în buna scriere a unui proiect: Specific, Măsurabil, Abordabil (aici intervine o mică eroare de traducere căci una este achievable şi alta abordabil cuvânt care în română te duce mai degrabă cu gândul la o femeie şi nu un proiect) Realist şi încadrat în timp (de la cuvântul englez Time). Un proiect are un obiectiv general şi mai multe obiective mai mici, punctuale, denumite obiective specifice. Schema logică SMART se îndeplineşte prin diverse activităţi, mijloace de a atinge un obiectiv, mici paşi făcuţi pentru realizarea obiectivelor specifice. Activităţile sunt importante căci ele trebuie să justifice cheltuielile bugetare pe care fiecare proiect le are. Banii europeni şi cofinanţarea naţională, banii exteriori beneficiarului sunt prevăzuţi în acest buget. Activităţile sunt planificate într-un anumit interval temporal care trebuie respectat. Planificarea, un concept care încă ne sună comunist (ştim foarte bine puterea fantastică a comunismului de a perverti orice concept şi orice formă de organizare umană) presupune enunţarea activităţilor, descrierea lor în secvenţe, estimarea resurselor necesare, responsabilităţi şi eşalonarea în timp. Un sfat oferit de consultanţii cu experienţă în domeniu: activităţile nu trebuie planificate până în ultima lună a derulării proiectului, fiind de preferat să se lase o lună-două-trei pentru posibile prelunguiri ale termenelor de îndeplinire a activităţilor. În funcţie de cât de bine au fost stabilite acţiunile şi finanţarea lor, solicitantul poate termina proiectul la timp. În anumite condiţii justificate se pot cere şi amânări. Activităţile costă de aceea ele au o evaluare financiara în buget. În cazul neplăcut în care se uită a se stabili valoarea financiară a unei activităţi şi nu este prinsă în buget aceasta îl poate costa serios pe cel care derulează proiectul căci probabil va trebui să desfăşoare acea activitate dar pe banii lui şi nu ai Uniunii Europene.

Toate proiectele au două tipuri de activităţi: cele care caracterizează esenţa proiectului, pentru care se scrie un proiect dar şi activităţi specifice managamentului de proiect cum ar fi: promovarea, organizarea echipei de proiect, achiziţiile publice, auditul, raportarea şi monitorizarea. Un principiu vital pe care toţi cei care ar dori să depună un proiect trebuie să-l cunoască încă de la începutul construcţiei unui proiect este cel al rambursării. După semnarea contractului beneficiarul va cheltui din banii săi pentru a demara proiectul şi a realiza câteva din activităţile de la începutul proiectului urmând ca ulterior să întocmească un dosar de rambursare în care să ataşeze toate documentele care dovedesc plăţile effectuate. Pe baza acestui dosar după o anumită perioadă (care nu este deloc mică, mergând de la 2 la 3 luni ! şi care poate deregla serios derularea unui proiect căci beneficiarul trebuie să asigure acest flux financiar) se primesc banii pe care îi datoreaza autoritatea de management în conformitatea cu procentul stabilit (50-60-85%). După şase luni de la semnarea contractului este obligatoriu ca beneficiarul să facă o cerere de rambursare altfel contractul poate fi reziliat căci autoritatea de management consideră că proiectul trenează. Dacă în şase luni nu ai făcut nimic, puţine şanse să mai faci ceva după! Aproape toate proiectele pot beneficia de o prefinanţare, idee concepută tocmai pentru a-i ajuta pe beneficiari să demareze proiectul. Cuantumul sumei este variabil (în jurul a 10-15% din totalul cheltuielilor eligibile cele care se împart între Uniunea Europeană şi beneficiar). De preferat ar fi însă să nu se apeleze la acest ajutor căci pe parcursul derulării proiectului autoritatea de management îşi va recupera treptat prefinanţarea din plăţile regulate.

Este recomandabil ca beneficiarul să aleagă un partener, doi, trei, în funcţie de natura proiectului (nici prea mulţi căci apare riscul încurcăturilor de tot felul). Partenerii se aleg în ideea de a se completa cu beneficiarul şi nu de a complica derularea unui proiect eventual prin dublarea de atribuţii şi competenţe. Mulţi solicitanţi aleg stabilirea unor parteneriate mai mult de formă pentru că existenţa acestora este încurajata de Uniunea Europeana prin acordarea unor puncte în plus în momentul evaluării proiectului. Preferabil ar fi ca cel care scrie şi doreşte să implementeze un proiect să acorde puţină atenţie şi cunoaşterii evaluatorului şi a ceea ce va determina aprobarea proiectului sau respingerea lui. Evaluarea se face de obicei, în funcţie de programele operationale, de cel puţin doi evaluatori independenţi care vor judeca cererea de finanţare (o altă denumire mai tehnică a proiectului) după anumite criterii transparente şi după un punctaj care este anexat în ghidul solicitantului. Din păcate, de prea puţine ori doritorul de bani europeni consultă cu atenţie, măcar după completarea proiectului cerinţele evaluării. Care ar fi criteriile de selecţie? În primul rând relevanţa. Proiectul trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor politicilor şi strategiilor europene, naţionale şi la soluţionarea nevoilor grupurilor ţintă, aducând valoare adăugată (condiţia esenţială căci U.E. nu finanţează proiectele care băltesc în inerţie şi a căror principal scop este acela de a mulge banii comunitari pentru diverse şuşanele, comisioane). În al doilea rând, contează metodologia proiectului, adică felul cum este structurat, dacă este coerent, dacă are o structură logică etc. În al treilea rând, se priveşte proiectul din perspectiva sustenabilităţii lui adică a felului cum poate fi continuat după ce finanţarea Uniunii Europene se sfârşeşte (într-un an sau doi). Un ultim aspect tehnico-economic de care se ţine seama este raportul între cost şi eficienţă, dacă proiectul prezintă clar rezultatele aşteptate în raport cu resursele utilizate.

Care ar fi cele mai întâlnite greşeli atunci când se redactează un proiect? (evident, şi aceste greseli sunt diferite în functie de programul sectorial caruia i se adresează proiectul). Foarte multe proiecte au fost descalificate din start, cel puţin în cadrul programului de dezvoltare a resurselor umane, pentru că solicitanţii şi-au dezvăluit identitatea. Alte greşeli de evitat ar fi: importanţa scăzută acordată sustenabilităţii, activităţi neeligibile (care nu pot fi finanţate prin fondurile structurale), dificultăţi în a identifica grupurile ţintă etc. Din această perspectivă care ar fi caracteristicele unui proiect de succes? Proiectul ar trebui să fie logic şi clar argumentat, să fie încadrat foarte bine în progremele operationale sectoriale şi în stufoasa lor împărţire pe axe prioritare şi domenii majore de intervenţie (care se pot consulta pe mai multe site-uri de specialitate), să aducă valoare adăugată, să fie sustenabil, să aibă o planificare riguroasă, un buget clar şi bine detaliat, persoane cu experienţă în derularea proiectului. Aparent destul de simplu, în realitate destul de complicat pentru că un alt principu care guverneaza banul comunitar (spre deosebire de cel guvernamental) este cel al responsabilităţii.

Nu ar trebui să fim îngrijoraţi că nu vom cheltui întreaga sumă pe care Uniunea Europeană ne-a alocat-o estimativ. Nici ţările care au aderat în Uniune în anul 2004 nu au atras dintr-o dată toate sumele. Şi decât să cheltuieşti aiurea şi apoi să dai banii înapoi Comisiei mai bine încet şi...corect. Poate că ar fi bine dacă nu am mai fi prăpăstioşi şi panicarzi / panicati. A cheltui banul comunitar este un proces care se învaţă treptat. Ceea ce ar trebui încurajat ar fi stabilitatea instituţională a scheletului care administrează acest proces. Un om care se ocupă cu aceste chestiuni nu se califică în două luni ci într-un deceniu de experienţă. A-l trata ca pe bugetarul de rând care suge sângele poporului ni se pare o aberaţie care-şi are sorgintea în demagogia comunistă a egalităţii tuturor oamenilor muncii de la ţară şi oraş. Să nu uităm faptul că fondurile comunitare în sine nu pot rezolva toate problemele ţării, ele doar contribuind, e drept, într-o manieră substanţială, la dezvoltarea ei. Mult mai importante sunt deciziile guvernului national iar această afirmaţie se poate proba aducând în discuţie cazul grec, ţară admisă în 1981 care a accesat multe fonduri europene, a rambursat Comisiei destule şi care se află în pragul falimentului. De altfel, se pare că din cauza Greciei Comisia Europeana a impus treptat noi şi noi reglementări şi reguli pentru a se asigura că banii olandezilor, britanicilor şi danezilor (căci fondurile comunitare nu sunt utopice, nu apar din eter ci din contribuţia tuturor statelor membre!) nu dispar în investiţii dubioase, centre de perfecţionare profesională ziua şi în timpul inspecţiilor oficialilor de la Bruxelles şi baruri dubioase noaptea. Departe de noi gândul că am epuizat în câteva paragrafe o literatură de specialitate de sute de pagini însă credem că prezentarea acestor rudimente informaţionale depre ideea de proiect nu poate decât sa-l ajute pe cel care îşi doreşte să obţină această formă de finanţare aflată la mare modă.

Codrut Constantinescu

Ajutoare de stat pentru sprijinirea societatilor afectate de criza economica

La data de 04.12.2009 Comisia Europeana a avizat Schema cadrului national temporar de acordare a ajutoarelor de stat pentru sprijinirea societatilor afectate de actuala criza economica si financiara, propusa de Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (ordonator secundar de credite).

Prin aceasta schema de finantare, agentii economici aflati in dificultate dupa data de 01.07.2008 pot beneficia de ajutoare financiare nerambursabile de pana la 500.000 euro pentru intreprinderile mici ( care au intre 10-49 angajati) si mijlocii (care au intre 50 si 249 de angajati) si 250.000 euro pentru microintrepinderi ( care au pana in 9 angajati).

Prin acest program cheltuielile eligibile sunt:

- 1. debitele si accesoriile aferente acestor debite catre bugetul consolidat al statului datorate incepand cu data de 01.07.2008 in limita a 25% din valoarea financiara necesara viabilitatii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 2. datoriile catre furnizorii de materii prime/materiale si servicii necesare desfasurarii activitatii curente ale intreprinderii, inregistrate incepand cu data de 01.07.2008 in limita a 20% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 3. achizitii de materii prime si materiale necesare continuitatii activitatii intreprinderii in limita a 25% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 4. Investitii in active corporale referitoare la: echipamente tehnologice- masini, utilaje si instalatii de lucru, in limita a maxim 50% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 5. Investitii in active necorporale referitoare la: brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si active similare, in limita a maxim 10% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri.

Actul normative ( hotararea de guvern) de punere in aplicare nu a fost publicat deoarece nu s-a stabilit modalitatea de finantare, respective guvernamentala sau comunitara.

Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii a realizat o procedura care se afla deocamdata la stadiul de PROIECT asteptand probabil decizia guvernamentala pentru a fi aplicata (in forma prezentata sau in alta).

A se astepta HG pentru a vorbi despre implementarea programului. Agentia a intocmit un draft de procedura dar pana cand nu se adopta un cadru legal aceasta ramane consultativa.