Anatomia unui proiect

Nu trece zi fără să fim bombardaţi de informaţii referitoare la situaţia proiectelor europene/comunitare, de cele mai multe ori informaţiile fiind prăpăstioase căci la asta se pricepe cel mai bine mass-media din România, degrabă vărsătoare de panică. Concluzia este clară: nu merităm banii care ni se dau de la Uniune atât timp cât nu reuşim să-i cheltuim, ca şi cum procesul ar fi la fel de simplu precum a-ţi face cumpărăturile la chioşcul din spatele blocului: ai banii Uniunii în buzunar, te uiţi în vitrină, îţi place un drum sau o şcoală, ceri vânzătorului, întinzi banii şi iei produsul acasă. In acest punct al discursului mass-media şchioapătă căci nu pune accentual pe modalităţile de cheltuire ale banului comunitar care nu sunt în nici un caz asemănătoare cu cele ale bugetului Statului. De ce? Pentru că este vorba de un proces mult mai complicat şi imposibil de rezumat în treizeci de secunde sau 3000 de caractere.

Se pare că însuşi guvernul Boc nu a înţeles prea bine importanţa existenţei unor specialişti adevăraţi în domeniu deopotrivă ce prin diminuarea drepturilor salariale ale celor care au o mare experienţa şi lucrează în autorităţile de management ale programelor operaţionale prin care se derulează celebrele Fonduri Structurale i-a determinat să plece către alte orizonturi mai bănoase (firmele de consultanta, de exemplu). Aceasta este de altfel una din cauzele întârzierii analizării şi, în final, respingerii sau aprobării proiectelor care se face întotdeauna prin semnarea unui contract. Una din caracteristicile esenţiale ale unui proiect este aceea că se poate vorbi despre el ca fiind operaţional, în viaţă, doar după ce cele două părţi, solicitantul, cel care l-a întocmit şi care doreşte să facă ceva şi autoritatea de management (cea care dă) au semnat un contract în care ambele părţi au obligaţii şi drepturi. Dar ce este un proiect? Puţină lume din afara cercului strâmt al celor direct implicaţi cunoaşte câte ceva despre anatomia unui proiect.

În primul rând un proiect, orice proiect, pleacă de la una sau mai multe probleme. Teoria de specialitate ne informează că o problemă poate fi definită ca o situaţie sau un ansambu de situaţii percepute ca fiind negative, care afectează un grup de oameni la un moment dat. Orice proiect ar trebui să reflecte nevoile grupurilor ţintă cărora se adresează şi să fie în concordanţă cu acestea. Nimic nu pare a fi mai simplu decât enunţarea problemei însă mai trebuie precizat că problema trebuie să fie specifică adică să se adreseze cu claritate unui anumit domeniu în care este implicat grupul ţintă. Căci toată filozofia proiectului este aceea de a îmbunătaţii situaţia dintr-o zonă concretă (a repara/construi un drum comunal dintre două sate, a reabilita un centru de bătrâni, o şcoală sau a instrui cincizeci de şomeri). Vagul nu-şi are locul aici. Pentru a fundamenta problema toate datele referioare la existenţa problemei ar trebui strânse înainte de a începe redactarea proiectul. Scopul proiectului este acela de a răspunde direct la problema identificată arătând că o situaţie negativă se poate transforma într-una pozitivă ca urmare a derularii proiectului propus.

Pentru a dovedi cât de concret este un proiect trebuie avut în vedere constituirea acestuia, răspunzând la o schema simpatic prescurtata SMART. Uşor de reţinut căci SMART reprezintă iniţialele unor cuvinte englezeşti traduse/ calchiate rapid în limba româna a mai multor notiuni esenţiale în buna scriere a unui proiect: Specific, Măsurabil, Abordabil (aici intervine o mică eroare de traducere căci una este achievable şi alta abordabil cuvânt care în română te duce mai degrabă cu gândul la o femeie şi nu un proiect) Realist şi încadrat în timp (de la cuvântul englez Time). Un proiect are un obiectiv general şi mai multe obiective mai mici, punctuale, denumite obiective specifice. Schema logică SMART se îndeplineşte prin diverse activităţi, mijloace de a atinge un obiectiv, mici paşi făcuţi pentru realizarea obiectivelor specifice. Activităţile sunt importante căci ele trebuie să justifice cheltuielile bugetare pe care fiecare proiect le are. Banii europeni şi cofinanţarea naţională, banii exteriori beneficiarului sunt prevăzuţi în acest buget. Activităţile sunt planificate într-un anumit interval temporal care trebuie respectat. Planificarea, un concept care încă ne sună comunist (ştim foarte bine puterea fantastică a comunismului de a perverti orice concept şi orice formă de organizare umană) presupune enunţarea activităţilor, descrierea lor în secvenţe, estimarea resurselor necesare, responsabilităţi şi eşalonarea în timp. Un sfat oferit de consultanţii cu experienţă în domeniu: activităţile nu trebuie planificate până în ultima lună a derulării proiectului, fiind de preferat să se lase o lună-două-trei pentru posibile prelunguiri ale termenelor de îndeplinire a activităţilor. În funcţie de cât de bine au fost stabilite acţiunile şi finanţarea lor, solicitantul poate termina proiectul la timp. În anumite condiţii justificate se pot cere şi amânări. Activităţile costă de aceea ele au o evaluare financiara în buget. În cazul neplăcut în care se uită a se stabili valoarea financiară a unei activităţi şi nu este prinsă în buget aceasta îl poate costa serios pe cel care derulează proiectul căci probabil va trebui să desfăşoare acea activitate dar pe banii lui şi nu ai Uniunii Europene.

Toate proiectele au două tipuri de activităţi: cele care caracterizează esenţa proiectului, pentru care se scrie un proiect dar şi activităţi specifice managamentului de proiect cum ar fi: promovarea, organizarea echipei de proiect, achiziţiile publice, auditul, raportarea şi monitorizarea. Un principiu vital pe care toţi cei care ar dori să depună un proiect trebuie să-l cunoască încă de la începutul construcţiei unui proiect este cel al rambursării. După semnarea contractului beneficiarul va cheltui din banii săi pentru a demara proiectul şi a realiza câteva din activităţile de la începutul proiectului urmând ca ulterior să întocmească un dosar de rambursare în care să ataşeze toate documentele care dovedesc plăţile effectuate. Pe baza acestui dosar după o anumită perioadă (care nu este deloc mică, mergând de la 2 la 3 luni ! şi care poate deregla serios derularea unui proiect căci beneficiarul trebuie să asigure acest flux financiar) se primesc banii pe care îi datoreaza autoritatea de management în conformitatea cu procentul stabilit (50-60-85%). După şase luni de la semnarea contractului este obligatoriu ca beneficiarul să facă o cerere de rambursare altfel contractul poate fi reziliat căci autoritatea de management consideră că proiectul trenează. Dacă în şase luni nu ai făcut nimic, puţine şanse să mai faci ceva după! Aproape toate proiectele pot beneficia de o prefinanţare, idee concepută tocmai pentru a-i ajuta pe beneficiari să demareze proiectul. Cuantumul sumei este variabil (în jurul a 10-15% din totalul cheltuielilor eligibile cele care se împart între Uniunea Europeană şi beneficiar). De preferat ar fi însă să nu se apeleze la acest ajutor căci pe parcursul derulării proiectului autoritatea de management îşi va recupera treptat prefinanţarea din plăţile regulate.

Este recomandabil ca beneficiarul să aleagă un partener, doi, trei, în funcţie de natura proiectului (nici prea mulţi căci apare riscul încurcăturilor de tot felul). Partenerii se aleg în ideea de a se completa cu beneficiarul şi nu de a complica derularea unui proiect eventual prin dublarea de atribuţii şi competenţe. Mulţi solicitanţi aleg stabilirea unor parteneriate mai mult de formă pentru că existenţa acestora este încurajata de Uniunea Europeana prin acordarea unor puncte în plus în momentul evaluării proiectului. Preferabil ar fi ca cel care scrie şi doreşte să implementeze un proiect să acorde puţină atenţie şi cunoaşterii evaluatorului şi a ceea ce va determina aprobarea proiectului sau respingerea lui. Evaluarea se face de obicei, în funcţie de programele operationale, de cel puţin doi evaluatori independenţi care vor judeca cererea de finanţare (o altă denumire mai tehnică a proiectului) după anumite criterii transparente şi după un punctaj care este anexat în ghidul solicitantului. Din păcate, de prea puţine ori doritorul de bani europeni consultă cu atenţie, măcar după completarea proiectului cerinţele evaluării. Care ar fi criteriile de selecţie? În primul rând relevanţa. Proiectul trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor politicilor şi strategiilor europene, naţionale şi la soluţionarea nevoilor grupurilor ţintă, aducând valoare adăugată (condiţia esenţială căci U.E. nu finanţează proiectele care băltesc în inerţie şi a căror principal scop este acela de a mulge banii comunitari pentru diverse şuşanele, comisioane). În al doilea rând, contează metodologia proiectului, adică felul cum este structurat, dacă este coerent, dacă are o structură logică etc. În al treilea rând, se priveşte proiectul din perspectiva sustenabilităţii lui adică a felului cum poate fi continuat după ce finanţarea Uniunii Europene se sfârşeşte (într-un an sau doi). Un ultim aspect tehnico-economic de care se ţine seama este raportul între cost şi eficienţă, dacă proiectul prezintă clar rezultatele aşteptate în raport cu resursele utilizate.

Care ar fi cele mai întâlnite greşeli atunci când se redactează un proiect? (evident, şi aceste greseli sunt diferite în functie de programul sectorial caruia i se adresează proiectul). Foarte multe proiecte au fost descalificate din start, cel puţin în cadrul programului de dezvoltare a resurselor umane, pentru că solicitanţii şi-au dezvăluit identitatea. Alte greşeli de evitat ar fi: importanţa scăzută acordată sustenabilităţii, activităţi neeligibile (care nu pot fi finanţate prin fondurile structurale), dificultăţi în a identifica grupurile ţintă etc. Din această perspectivă care ar fi caracteristicele unui proiect de succes? Proiectul ar trebui să fie logic şi clar argumentat, să fie încadrat foarte bine în progremele operationale sectoriale şi în stufoasa lor împărţire pe axe prioritare şi domenii majore de intervenţie (care se pot consulta pe mai multe site-uri de specialitate), să aducă valoare adăugată, să fie sustenabil, să aibă o planificare riguroasă, un buget clar şi bine detaliat, persoane cu experienţă în derularea proiectului. Aparent destul de simplu, în realitate destul de complicat pentru că un alt principu care guverneaza banul comunitar (spre deosebire de cel guvernamental) este cel al responsabilităţii.

Nu ar trebui să fim îngrijoraţi că nu vom cheltui întreaga sumă pe care Uniunea Europeană ne-a alocat-o estimativ. Nici ţările care au aderat în Uniune în anul 2004 nu au atras dintr-o dată toate sumele. Şi decât să cheltuieşti aiurea şi apoi să dai banii înapoi Comisiei mai bine încet şi...corect. Poate că ar fi bine dacă nu am mai fi prăpăstioşi şi panicarzi / panicati. A cheltui banul comunitar este un proces care se învaţă treptat. Ceea ce ar trebui încurajat ar fi stabilitatea instituţională a scheletului care administrează acest proces. Un om care se ocupă cu aceste chestiuni nu se califică în două luni ci într-un deceniu de experienţă. A-l trata ca pe bugetarul de rând care suge sângele poporului ni se pare o aberaţie care-şi are sorgintea în demagogia comunistă a egalităţii tuturor oamenilor muncii de la ţară şi oraş. Să nu uităm faptul că fondurile comunitare în sine nu pot rezolva toate problemele ţării, ele doar contribuind, e drept, într-o manieră substanţială, la dezvoltarea ei. Mult mai importante sunt deciziile guvernului national iar această afirmaţie se poate proba aducând în discuţie cazul grec, ţară admisă în 1981 care a accesat multe fonduri europene, a rambursat Comisiei destule şi care se află în pragul falimentului. De altfel, se pare că din cauza Greciei Comisia Europeana a impus treptat noi şi noi reglementări şi reguli pentru a se asigura că banii olandezilor, britanicilor şi danezilor (căci fondurile comunitare nu sunt utopice, nu apar din eter ci din contribuţia tuturor statelor membre!) nu dispar în investiţii dubioase, centre de perfecţionare profesională ziua şi în timpul inspecţiilor oficialilor de la Bruxelles şi baruri dubioase noaptea. Departe de noi gândul că am epuizat în câteva paragrafe o literatură de specialitate de sute de pagini însă credem că prezentarea acestor rudimente informaţionale depre ideea de proiect nu poate decât sa-l ajute pe cel care îşi doreşte să obţină această formă de finanţare aflată la mare modă.

Codrut Constantinescu

Ajutoare de stat pentru sprijinirea societatilor afectate de criza economica

La data de 04.12.2009 Comisia Europeana a avizat Schema cadrului national temporar de acordare a ajutoarelor de stat pentru sprijinirea societatilor afectate de actuala criza economica si financiara, propusa de Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (ordonator secundar de credite).

Prin aceasta schema de finantare, agentii economici aflati in dificultate dupa data de 01.07.2008 pot beneficia de ajutoare financiare nerambursabile de pana la 500.000 euro pentru intreprinderile mici ( care au intre 10-49 angajati) si mijlocii (care au intre 50 si 249 de angajati) si 250.000 euro pentru microintrepinderi ( care au pana in 9 angajati).

Prin acest program cheltuielile eligibile sunt:

- 1. debitele si accesoriile aferente acestor debite catre bugetul consolidat al statului datorate incepand cu data de 01.07.2008 in limita a 25% din valoarea financiara necesara viabilitatii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 2. datoriile catre furnizorii de materii prime/materiale si servicii necesare desfasurarii activitatii curente ale intreprinderii, inregistrate incepand cu data de 01.07.2008 in limita a 20% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 3. achizitii de materii prime si materiale necesare continuitatii activitatii intreprinderii in limita a 25% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 4. Investitii in active corporale referitoare la: echipamente tehnologice- masini, utilaje si instalatii de lucru, in limita a maxim 50% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 5. Investitii in active necorporale referitoare la: brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si active similare, in limita a maxim 10% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri.

Actul normative ( hotararea de guvern) de punere in aplicare nu a fost publicat deoarece nu s-a stabilit modalitatea de finantare, respective guvernamentala sau comunitara.

Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii a realizat o procedura care se afla deocamdata la stadiul de PROIECT asteptand probabil decizia guvernamentala pentru a fi aplicata (in forma prezentata sau in alta).

A se astepta HG pentru a vorbi despre implementarea programului. Agentia a intocmit un draft de procedura dar pana cand nu se adopta un cadru legal aceasta ramane consultativa.

Extensie termen sprijin firme

Intreprinderile private cat si cele cu capital de stat inca mai pot depune cereri de finantare pentru servicii de recrutare a fortei de munca defavorizata. Fondurile sunt alocate prin trei scheme de ajutor de stat, prin care au putut fi accesate cele 142 milioane euro de catre toate intreprinderile.

Avand in vedere Corrigendum nr. 2 la Ghidul Solicitantului pentru cereri de ajutor de stat si ajutor de minimis, termenul limita pentru transmiterea electronica a cererilor de ajutor în cadrul urmatoarelor linii de finantare:

• "Sprijin financiar pentru ocupare" (nr. 73)

• "Sprijin financiar pentru ocuparea persoanelor din mediul rural" (nr. 74)

• "Programe de mentorat pentru tinerii angajati" (nr. 75)

• "Calificarea/recalificarea angajatilor proprii" (nr. 76)

• "Bani pentru sanatatea si siguranta salariatilor" (nr. 78).

se prelungeste pâna la utilizarea integrala a fondurilor alocate schemelor de ajutor, dar nu mai târziu de data de 31/03/2010, ora 16.00.

Conditii de eligibilitate:

- acestea nu pot constitui parteneriate cu niciun fel de furnizori.
- Intreprinderile pot depune proiecte pe toate cele trei scheme, iar in cazul acceptarii proiectului, pot obtine prefinantari de 30% din cheltuielile pe primul an al proiectului.
- Cele 133 milioane euro alocate din buget prin cele trei scheme de stat vor putea fi accesate prin POS DRU (Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane).

In cadrul schemei pentru subventionarea angajarii de personal, se acorda fonduri in valoare de 61 milioane euro, accesibili in perioada 2009-2010. Domeniile majore de interventie sunt "Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare" (ap 5.1) si "Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca", (ap 5.2).

Firmele care care vor recruta angajati defavorizati sau cu handicap, vor putea primi 50% din costurile salariale pentru primele 12 luni pentru angajarea unui lucrator defavorizat, 50% din costurile salariale pentru primele 24 luni ( 100% din primul an de angajare) in cazul unui lucrator extrem de defavorizat si 75% din costurile salariale pentru primele 24 luni dupa angajare pentru un lucrator cu handicap, urmand sa ii fie decontat apoi 100% din costurile suplimentare generate de incadrarea acestora in munca.

Lucrator defavorizat= orice persoana care nu a avut loc de munca regulat remunerat in ultimele 6 luni sau nu a absolvit o forma de invatamant secundar sau nu detine o calificare profesionala sau are o varsta de peste 50 de ani sau traieste singura avand in intretinere una sau mai multe persoane sau este membru al unei minoritati etnice.
Lucrator extrem de defavorizat= orice persoana care a fost in somaj cel putin 24 de luni.

Locul vacant trebuie sa exista ca urmare a demisiei, unui handicap, a pensionarii pentru limita de vrasta, a reducerii voluntare a timpului de lucru sau a incetarii raporturilor de munca pentru abatere profesionala si NU ca rezultat al reducerii unor posturi. Posturile pentru care intreprinderea substituie angajatul sau angajatii pierduti ca urmare a reducerii posturilor pe parcursul ultimelor 12 luni prin angajarea unor lucratori defavorizati sau nu handicap nu sunt eligibile pentru ajutorul de stat pentru ocuparea fortei de munca.

A doua schema a ajutorului este acordat in scopul formarii profesionale a angajatilor, domeniu pentru care statul a alocat 56 milioane de euro. Domeniile de interventie sunt (2.1) "Tranzitia de la scoala la viata activa", (2.3) "Acces si participare la FPC" si (3.2) "Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii”.

Fondurile se acorda procentual, in functie de costurile de formare profesionala generala sau specifica a angajatilor. In functie de dimensiunea intreprinderii si de tipul de formare profesionala, finantarile de acorda astfel:

Intreprindere mica - formare generala: 80%, formare specifica: 45%
Intreprindere medie - formare generala: 70%, formare specifica: 35%
Intreprindere mare - formare generala: 60%, formare specifica: 25%.

Ultima schema se acorda sub forma de ajutor de minimis pentru imbunatatirea conditiilor de sanatate si securitate in munca, domeniu de interventie care beneficiaza de 25 milioane euro, pentru perioada 2009-2010. Fondurile se acorda pentru cheltuieli cu activitati si interventii (inclusiv informare, instruire si investitii privind asigurarea sanatatii si securitatii la locul de munca), prevenirea bolilor profesionale, informarea si instruirea lucratorilor in domeniul sanatatii si securitatii la locul de munca si asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare asigurarii securitatii si sanatatii la locul de munca, prin axa prioritara "Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii", (3.2).

Finantarile pot ajunge la 100% din costurile eligibile conform regulilor de eligibilitate pentru POS DRU, maxim 200.000 ajutor de minimis in 3 ani consecutivi ( maxim 100.000 pentru intreprinderile din sectorul transporturilor), fiind cumulate toate ajutoarele de minimis.

Valoarea cererii de finantare pentru primele doua scheme este de minim 10 mii euro si maxim 2 milioane de euro, iar pentru cea de-a treia schema, limitele sunt intre minim 10 mii euro si maxim 200 mii euro.

Autoritatea de Management POS DRU:
Tel. 021 315 02 09, 021 315 0208
Fax 021 315 02 06
Email: posdru@fseromania.ro
www.fseromania.ro

Organismul Intermediar pentru implementarea POS DRU in Regiunea Sud-Muntenia functioneaza in orasul Calarasi, tel. 0242 314 048 fax. 0242 314431.

informareposdru@fsesudmuntenia.ro

Generation'89

Tinerilor născuţi în anul 1989 din Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Marea Britanie, Polonia, România şi Ungaria li se oferă posibilitatea să candideze pentru a lua parte la proiectul european Generation 89. Proiectul se desfăşoară sub patronajul scriitorului şi omului politic Vaclav Havel şi îşi propune să aniverseze căderea sistemelor totalitare din Europa oferindu-le celor născuţi în anul 1989 o platformă de comunicare. Tinerii vor participa între 25 şi 28 aprilie 2010 la întâlniri simultane în Bucureşti, Bruxelles, Praga şi Varsovia. Cu un trecut naţional diferit şi având experienţe şi evoluţii distincte din perspectiva cetăţeniei europene, tinerii implicaţi în proiect îşi vor imagina viitorul lor şi viitorul UE într-o declaraţie comună pe care o vor redacta în timpul întâlnirilor internaţionale. O delegaţie a tinerilor va prezenta declaraţia Generation’89 la Bruxelles, pe 7 iunie 2010.

Înregistrarea candidaturii se poate face on-line accesând urmatoarea adresa:
http://www.generation89.eu/selection/online-registration
Detalii suplimentare pot fi regăsite la adresa: www.generation89.eu

Proiectul este finanţat de Comisia Europeană prin programul Citizenship 2007-2013.

Romania primeste...Sa fie primit si cheltuit!

Romania primeste 101 milioane de euro in plus de la UE pentru proiecte de dezvoltare rurala
Proiectele de dezvoltare rurala au peste 101 milioane de euro in plus la dispozitie, in urma suplimentarii bugetului alocat Romaniei de catre Comisia Europeana, transmite Ministerul de resort. Cele mai importante sume merg catre "Modernizarea exploatatiilor agricole", platile de agro-mediu si "calitatea vietii si diversificarea economiei rurale".
Fonduri suplimentare pe diferite componente ale Programului National de Dezvoltare Rurala :
• Axa 1 din PNDR - „Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier”: 45.884.333 euro in plus, cea mai mare majorare de fonduri, respectiv cu circa 22,9 milioane de euro, fiind destinata masurii 121- „Modernizarea exploatatiilor agricole”.
• Axa 2, pentru masura 214 – „Plati de agro-mediu” 27.203.145 euro in plus,
• Axa 3 - Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale - 28.606.522 euro in plus.
Potrivit comunicatului Ministerului Agriculturii, suma suplimentara, alocata Romaniei in urma aplicarii la nivelul Uniunii Europene a Planului European de Redresare Economica (PERE), este destinata finantarii unor domenii precum cel energetic, al schimbarilor climatice, energie regenerabila, biodiversitate, gestiunea resurselor de apa, inovatiei si restructurarii sectorului produselor lactate.
Detalii despre componentele finantate suplimentar:
Masura 121 – “Modernizarea exploatatiilor agricole” - buget total - aproape 1,9 miliarde euro. Aceasta masura se refera la sprijinul dezvoltarii exploatatiilor agricole vegetale si de crestere a animalelor, mai precis:
• Construirea SI/SAU modernizarea:
• cladirilor utilizate pentru productia agricola;

• infrastructurii rutiere interne;
• serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat.
• Achizitionarea de tractoare noi, combine de recoltat, mijloace de transport specializate.
• Proiecte de investitii pentru sectoarele prioritare ale masurii
• Suma maxima nerambursabila poate ajunge pana la 2 milioane de euro.
Pana la finalul anului 2009, au fost depuse 4.529 de cereri de finantare, din care au fost contractate 1.258 proiecte o valoare publica de 361,34 milioane euro. Totodata, au fost efectuate plati totale in valoare publica de 115,65 milioane euro.
Plati de agro-mediu (Masura 214) au o suma totala alocata de 1 miliard de euro. Platile la hectar variaza intre 58 de euro si 124 de euro, in functie de pachetul de agro-mediu ales de fermier. Depunerea cererilor se face simultan cu cererile pentru platile directe pe suprafata, adica 1 martie - 15 mai.
Axa 3 Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale Cuprinde masurile:
312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi, cu un buget total de 600 milioane euro
313 Incurajarea activitatilor turistice, cu un buget total de 837 milioane euro
322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale, cu un buget total de 1,6 miliarde euro

Masura 112 a PNDR- Instalarea tinerilor fermieri

Fondurile disponibile pentru Masura 112 “Instalarea tinerilor fermieri” sunt de 55.000.000 Euro. Suma maxima
nerambursabila care poate fi acordata pentru finantarea unui proiect din cadrul Masurii 112 este de 25.000 Euro / exploatatie.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Masura 112 sunt fermierii în vîrsta de pâna la 40 de ani (neîmpliniti la data depunerii Cererii de finantare), persoane fizice sau juridice care practica în principal activitati agricole si a caror exploatatie agricola:
• are o dimensiune economica cuprinsa între 6 si 40 UDE
• este situata pe teritoriul tarii;
• este înregistrata în Registrul fermelor/Registrul agricol.
Categoriile de beneficiari eligibili care primesc sprijin nerambursabil prin Masura 112, sunt:
• persoana fizica
• Persoana fizica înregistrata si autorizata în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008: • individual si independent, ca persoane fizice autorizate;
• ca întreprizatori titulari ai unei întreprinderi individuale;
• ca membri ai unei întreprinderi familiale.
• Societate cu raspundere limitata – SRL, înfiintata în baza Legii 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru a putea primi sprijin în cadrul Masurii 112, solicitantul sprijinului trebuie sa
îndeplineasca urmatoarele conditii:
1. Sa se instaleze pentru prima data în exploatatia agricola ca si conducator (sef) al acesteia;
2. Detine sau se angajeaza sa dobândeasca competente si calificari profesionale în raport cu activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare.
3. Prezinta un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole din cadrul exploatatiei agricole;
4. Este membru al unei familii de fermier si a lucrat mai mult de 50% din timpul sau de lucru în cadrul fermei (nu neaparat în ferma familiei) cel putin 12 luni înaintea instalarii sale pe cont propriu;
5. Sa se angajeze sa urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesionala prin Masura 111 „Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte” în cel putin unul din domeniile: managementul exploatatiei agricole, contabilitatea fermei, protectia mediului, agricultura ecologica etc.

ATENŢIE!
O exploataţie agricolă nu poate primi sprijin prin Măsura 112 decât o singură dată. Nu se acordă sprijin persoanelor care nu au acte de proprietate sau contracte de arendă/concesionare încheiate în nume propriu, cu excepţia soţului sau soţiei. În acest ultim caz, un singur membru al familiei poate primi sprijin, chiar dacă ambii soţi îndeplinesc condiţiile prevăzute în măsură.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 Euro pentru o exploatatie agricola cu dimensiunea minima de 6 UDE, iar peste aceasta dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creste cu 2.000 Euro/1UDE, dar nu va putea depasi 25.000 Euro / exploatatie.

Tinerii fermieri trebuie sa restituie întreaga suma primita daca îsi înceteaza activitatea agricola mai devreme de trei ani de la data depunerii solicitarii de plata pentru cea de a doua transa.

Pentru mai multe informatii:
Centrul Regional de Plati, Dezvoltare Rurala si Pescuit 3 Târgovişte (0245 – 210.788; 220.216); crpdrp3targoviste@apdrp.ro
Oficiul Judetean de Plati, Dezvoltare Rurala si Pescuit Prahova 0244-521.541
www.adrp.ro

Noi posibilităţi de dezvoltare a microîntreprinderilor

In data de 2 noiembrie a fost publicat Ghidul solicitantului pentru finanţare în cadrul Regio, axa prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local”, domeniul de intervenţie 4.3. „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor”.
Suma alocată pentru respectiva cerere de proiecte:
Alocarea financiară disponibilă pentru această cerere deschisă de proiecte este de 171,68 milioane euro, pentru toate regiunile de dezvoltare. Pentru regiunea Sud-Muntenia alocarea financiara este de 27,28 milioane euro.
Cine poate solicita finanţare în cadrul acestei cereri
Societăţi comerciale (definite conform Legii 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare) şi societăţi cooperative (definite conform Legii 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, cu modificările şi completările ulterioare) care se încadrează în categoria microîntreprinderilor (conform Legii 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM, cu modificările şi completările ulterioare)adica întreprinderile care au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei,
Termen de depunere
Depunere continua pana la epuizarea resurselor financiare alocate Regiunii Sud-Muntenia.
Valoarea minimă şi maximă a proiectului
Valoarea totală a proiectului (suma cheltuielilor eligibile şi neeligibile) trebuie să fie cuprinsă între 100.000 lei şi 3.000.000 lei.
Evaluarea şi selecţia proiectului
Procesul de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare constă în verificarea preliminară a cererii de finanţare (pentru determinarea admisibilităţii cererii de finanţare) şi evaluarea tehnică şi financiară a proiectului.
Semnarea contractului de finanţare este condiţionată de îndeplinirea unor condiţii precontractuale (verificarea precontractuală, la faţa locului).
Întregul proces de evaluare şi selecţie, precum şi criteriile aplicabile sunt detaliate în cadrul ghidului solicitantului.

Ajutorul de minimis

Proiectele finanţate în cadrul acestui domeniu de intervenţie se supun regulilor ajutorului de minimis şi prevederilor Ordinului ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 155/2008 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea microîntreprinderilor pentru domeniul major de intervenţie „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor” în cadrul axei prioritare „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local” din cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 , cu modificările şi completările ulterioare.

Regula ajutorului de minimis

Valoarea maximă a ajutorului, în regim de minimis, ce poate fi acordat unei întreprinderi, din fonduri publice, într-o perioadă de până la 3 ani fiscali (ultimii 2 ani fiscali înainte de data depunerii cererii de finanţare şi anul curent depunerii cererii de finanţare) este de 200.000 de euro, în conformitate cu reglementările comunitare privind concurenţa şi ajutorul de stat.
În cazul întreprinderilor din domeniul transportului rutier (transportul de marfă şi transportul de călători pe cale rutieră), valoarea maximă a ajutorului ce poate fi acordat în regim de minimis este de 100.000 de euro.
În cazul acestui domeniu de intervenţie, ajutorul de minimis se acordă sub formă de finanţare nerambursabilă.

Plafonul de minimis se aplică indiferent de sursa finanţării publice (de la bugetul de stat sau din fonduri comunitare) ori de forma acesteia (e.g. finanţare nerambursabilă, scutiri de la plata unor taxe, garanţii, facilităţi privind creditele primite, dobânzi subvenţionate, garanţii bancare). Plafonul este exprimat în numerar, ca valoare brută, adică înainte de deducerea impozitelor directe.
Solicitantul va completa şi semna Declaraţia de eligibilitate, pe propria răspundere, în care va menţiona şi informaţii referitoare la alte ajutoare de minimis primite în ultimii 2 ani fiscali precum şi în anul curent datei la care depune cererea de finanţare, pentru a se putea verifica încadrarea în limita de 200.000 euro (respectiv 100.000 euro). În cazul în care solicitantul a mai beneficiat de ajutoare de minimis, valoarea maximă a ajutorului în regim de minimis pe care îl poate solicita (finanţarea nerambursabilă), de 200.000 euro (respectiv 100.000 euro) se va reduce corespunzător.
Organizaţia finanţatoare (e.g. Autoritatea de management sau Organismul intermediar pentru POR, în cazul acestui domeniu de intervenţie) are obligaţia de a informa beneficiarul finanţării asupra caracterului de ajutor de minimis al acelei finanţări, cu menţionarea cadrului legal în care a fost acordat, respectiv Regulamentul Comisiei nr. 1998/2006 privind aplicarea Art. 87 şi 88 din Tratat asupra ajutorului de minimis.

Ajutorul de minimis (finanţarea nerambursabilă) se acordă în limita maximă determinată conform instrucţiunilor din Secţiunea II.3 „Completarea şi depunerea cererii de finanţare” – pct. B „Sursele de finanţare a proiectului” şi numai pentru rambursarea cheltuielilor eligibile.

Deşi un proiect eligibil în cadrul acestui domeniu de intervenţie cade sub incidenţa schemei de ajutor de minimis, putând obţine cofinanţare nerambursabilă în limita de minimis, se menţin condiţiile privind limita minimă şi maximă a valorii totale a proiectului (suma cheltuielilor eligibile şi neeligibile) şi contribuţia proprie minimă a solicitantului la valoarea eligibilă a proiectului, de 30,00%.
1) Proiectul respectă legislaţia în domeniul egalităţii de şanse, protecţiei mediului, eficienţei energetice (teme orizontale) şi al achiziţiilor.
Solicitantul trebuie să asigure egalitatea de şanse şi de tratament între angajaţi, femei şi bărbaţi, în cadrul relaţiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziţii pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criterii de sex, apartenenţă la grupuri minoritare, rasă, religie, dizabilităţi etc. Solicitantul se va asigura că principiul egalităţii de şanse este respectat şi în cazul implementării contractelor de lucrări/ servicii/ furnizare pe care le va încheia în vederea realizării obiectivelor proiectului propus spre finanţare.
Solicitantul va detalia implementarea principiilor de egalitate de şanse şi tratament la punctul 3.1 „Egalitatea de şanse” din formularul cererii de finanţare.

Dezvoltarea durabilă reprezintă dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi. Creşterea eficienţei energetice reprezintă îmbunătăţirea eficienţei utilizării energiei datorită schimbărilor tehnologice, de comportament şi/sau economice. Măsurile de creştere a eficienţei sunt toate acele acţiuni care, în mod normal, conduc la o creştere a eficienţei energetice ce poate fi verificată, măsurată sau estimată.

Solicitantul va detalia implementarea măsurilor de protecţie a mediului şi de eficientizare a utilizării energiei la punctul 3.2 „Protecţia mediului, eficienţa energetică şi dezvoltarea durabilă” din formularul cererii de finanţare.
Contribuţia minimă a solicitantului
Contribuţia proprie a solicitantului la valoarea eligibilă a proiectului trebuie să reprezinte minimum 30,00% din valoarea eligibilă a proiectului. Solicitantul are capacitatea financiară de a implementa proiectul
Solicitantul are capacitatea de a asigura
 contribuţia proprie de minimum 30,00% din valoarea eligibilă a proiectului,
 finanţarea cheltuielilor neeligibile ale proiectului, unde este cazul şi
 resursele financiare necesare implementării optime a proiectului în condiţiile rambursării ulterioare a cheltuielilor eligibile din instrumente structurale.
Respectarea acest criteriu va fi apreciată în cadrul evaluării tehnice şi financiare a proiectului.

Cererile de finanţare pot fi depuse la Organismele Intermediare începând cu data de 23 noiembrie 2009.
La momentul depunerii cererii de finanţare, Solicitantul trebuie să aibă deja înscris în actul constitutiv domeniul de activitate eligibil în care doreşte să realizeze investiţia/proiectul pentru care solicită finanţare, indiferent dacă acesta reprezintă activitatea principală sau secundară a întreprinderii.

Cererile de finanţare vor fi depuse în format tipărit pe hârtie (cererile de finanţare nu se înregistrează/ depun în format electronic)
Locul depunerii cererii de finanţare pentru microintreprinderile din judetul Prahova este Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia,
Str. 1 Decembrie 1918 nr. 1 cod 910019 Călăraşi, jud. Călăraşi,
Tel.: 0242/331769; Fax: 0242/313167; e-mail: office@adrmuntenia.ro
Oficiul ADR Sud-MUnetnia in judetul Prahova: Palatul Administrativ, 2-4, et. IV, cam 414, Ploiesti, tel. 0244 595 594, prahova@adrmuntenia.ro