afaceri.europene

2011-10-13T03:07:00.000-07:00

PERE

2011-01-25T00:14:00.000-08:00

APDRP finanteaza investitii incluse in Planul European de Redresare Economica (PERE) pentru domeniul dezvoltarii rurale, mai precis pentru folosirea energiei regenerabile, reducerea poluarii si calitatea produselor agricole. Aceste finantari sunt bugetate separat de alocarile PNDR si insumeaza pana in prezent peste 120 de milioane de euro. Banii disponibili prin PERE se pot accesa numai impreuna cu sprijinul financiar acordat prin PNDR pentru un proiect de investitii, insa beneficiarul trebuie sa alcatuiasca un buget separat pentru ceea ce doreste a fi finantat prin aceasta oportunitate.
Masurile care beneficiaza de suplimentarea oferita prin PERE sunt:
• Masura 121 – „Modernizarea exploatatiilor agricole”
In cadrul acestei Masuri operatiunile finantate prin PERE se refera la imbunatatirea eficientei utilizarii de ingrasamant azotat, investitii legate de productia de lactate, tratamentul apelor reziduale, precum si culturi perene de plante energetice.
• Masura 123 – „Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si silvice”
Solicitantii de fonduri nerambursabile care acceseaza Masura 123 pentru procesarea produselor agricole si silvice pot primi finantare prin PERE pentru prelucrarea biomasei in vederea obtinerii de energie regenerabila, tehnici de productie pentru economisirea apei, dar si pentru ameliorari ale prelucrarii si comercializarii lactatelor.
• Masura 125 – „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii agricole si silvice”
Fondurile PERE aferente acestei Masuri privesc investitiile in tehnologiile de economisire a apei prin sisteme de irigatii eficiente (statii de pompare, contorizarea apei, etc)
• Masura 312 – „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi”
Banii disponibili prin suplimentarea PERE pot constitui un sprijin financiar nerambursabil pentru achizitionarea de echipamante pentru producere a energiei din alte surse regenerabile decat biocombustibilii.

Solicitantii de fonduri vor completa un buget separat pentru investitiile finantate prin PERE din cadrul proiectului depus pe una din Masurile mentionate si se vor asigura ca detin si cofinatarea aferenta intregii valori eligibile a proiectului, inclusiv pentru bugetul PERE.

Ca raspuns la criza economica, inca din 2008 Comisia Europeana a propus o serie de masuri menite sa creasca puterea de cumparare, sa genereze crestere economica si sa creeze noi locuri de munca. Planul European de Redresare Economica (PERE) prevede investitii. la nivelul UE. in valoare de 5 miliarde de euro pentru proiecte de energie, internet in banda larga si masuri destinate dezvoltarii rurale. Din suma de 5 miliarde de euro s-a alocat la nivelul Uniunii Europene aproximativ un miliard de euro pentru proiecte din domeniul dezvoltarii rurale.

Majoritatea fondurilor este concentrata in domeniile biodiversitatii si gestionarii apei. De asemenea, restructurarea sectorului laptelui si a produselor lactate, masurile de combatere a schimbarilor climatice sau masurile de sustinere a energiei regenerabile au o importanta deosebita. Dezvoltarea infrastructurii de comunicatii de banda larga ramane un aspect de politica important pentru zonele rurale.

Sursa: APDRP

IMM-urile şi ONG-urile pot propune proiecte în domeniul accesului la Internet şi la serviciile conexe, pentru finanţare din fonduri structural

2011-01-18T00:47:00.000-08:00

Întreprinderile mici şi mijlocii şi organizaţiile neguvernamentale interesate să acceseze fonduri structurale pentru conectarea la internet prin conexiuni broadband, upgradarea conexiunilor existente şi achiziţionarea echipamentelor conexe pot propune proiecte în cadrul apelului lansat în decembrie 2010 de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale pentru Operaţiunea 3.1.1 – „Sprijinirea accesului la Internet şi la serviciile conexe”, din cadrul Domeniului Major de Intervenţie 1 – „Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor”, Axa III – „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”. Bugetul total alocat acestui apel de proiecte este de 63.750.000 lei. Valoarea maximă a finanţării nerambursabile acordate este de 100.000 lei, iar cea minimă de 10.000 lei. Rata de cofinanţare este de 90% pentru IMM-uri şi microîntreprinderi şi de 95% pentru ONG-uri.

Înregistrarea propunerii de proiect se realizează online, în mod continuu, şi se va încheia în data de 29 iulie 2011, ora 14:30. Înregistrarea online se realizează la adresa de internet: http://www.fonduri.mcsi.ro. În termen de maxim cinci zile lucrătoare de la înregistrarea online, solicitanţii trebuie să depună dosarul complet la sediul MCSI cu respectarea tuturor detaliilor cuprinse în Ghidul solicitantului pentru această operaţiune. Cererile înscrise electronic până la data de 31 ianuarie 2011 vor prezenta bilanţul anual pe 2009, iar cele înregistrate începând cu data de 1 februarie 2011 vor prezenta obligatoriu bilanţul anului 2010.
Detalii privind criteriile specifice care trebuie îndeplinite de potenţialii beneficiari şi proiectele acestora, regulile de finanţare, circuitul proiectului, modalitatea de selecţie a proiectelor, procesul de contractare şi implementare, precum şi drepturile şi obligaţiile beneficiarilor pot fi găsite în Ghidul solicitantului, a cărui variantă finală a fost publicată la adresa http://www.fonduri.mcsi.ro, secţiunea Ghidurile Solicitantului - Apeluri deschise.

Sursa: http://www.mcsi.ro

Plati de peste 1 miliard de euro efectuate in cadrul PNDR in 2010

2011-01-18T00:46:00.001-08:00

APDRP a platit in cursul anului 2010 catre solicitantii de fonduri europene peste 1,05 miliarde de euro. Din aceasta suma, aproximativ 600 de milioane de euro reprezinta plati catre beneficiarii masurilor de investitii implementate de catre APDRP. Totodata, peste 400 de milioane de euro sunt platile efectuate catre APIA in contul Masurilor de sprijin direct.

In total, de la demararea PNDR in anul 2008, APDRP a efectuat plati in valoare totala de 1,72 de miliarde de euro, urmand ca in perioada urmatoare ritmul de plata sa creasca. Numarul contractelor de finantare incheiate cu beneficiarii masurilor de investitii disponibile prin PNDR este de 19.529, valoarea tuturor acestor contracte depasind 3,39 de miliarde de euro.

Cea mai mare valoare a platilor, aproape 218 milioane euro, s-a inregistrat pentru „Modernizarea exploatatiilor agricole” (Masura 121). Aceasta suma reprezinta 24% din totalul alocarii de 913,3 milioane de euro pentru aceasta masura de investitii si se afla la dispozitia potentialilor beneficiari pe parcursul intregii perioade de implementare a PNDR, mai precis intre anii 2007 - 2013.

„Putem spune ca odata cu 2010 am inceput sa intram in ritmul normal de plati. Faptul ca APDRP a reusit sa plateasca peste 1 miliard de euro pe parcursul unui singur an este o realizare care ne indreptateste sa privim pozitiv anii care vor veni. Ma astept ca in 2011 volumul platilor sa fim mult mai mare fata de acest an. Oricum suntem pe drumul cel bun”, a declarat Directorul General Adjunct Plati Proiecte din cadrul APDRP, domnul Eugen POPESCU. Suma disponibila prin Programul National de Dezvoltare Rurala pana in anul 2013 depaseste 9.6 miliarde euro. Raportat la valoarea contractelor incheiate, au fost utilizate 49% din fonduri, 18% din acestea fiind deja platite catre beneficiari.

Sursa: APDRP

Noi intrebari frecvente privind investitiile finantate prin PNDR

2011-01-18T00:45:00.002-08:00

Pentru a veni in sprijinul beneficiarilor si potentialilor beneficiari ai PNDR, APDRP publica periodic, in cadrul newsletter-ului elaborat de aceasta institutie, o serie de intrebari frecvente.

Intrebare: Scrisoarea de Confort emisa de banca trebuie sa acopere valoarea totala a proiectului sau doar partea de cofinantare? Pentru care valoare din bugetul indicativ trebuie prezentata Scrisoarea de confort?
Raspuns: Scrisoarea de confort trebuie sa acopere partea de cofinantare, asigurand astfel minim contravaloarea cheltuielilor eligibile care vor fi suportate de catre beneficiar (solicitant).

Intrebare: In cazul unui proiect depus in cadrul Masurii 322 se poate lansa procedura de achizitie a lucrarilor de executie daca Proiectul Tehnic nu a fost elaborat si aprobat de catre APDRP?
Raspuns: Pentru a lansa procedura de achizitie a lucrarilor de executie este nevoie mai intai sa fie elaborat Proiectul Tehnic si sa fie aprobat de catre APDRP. De asemenea, va informam ca beneficiarul poate opta si pentru licitatia „la pachet”, adica simultan proiectarea impreuna cu executia.

Intrebare: In ce conditii se obtine punctaj in cadrul Criteriului de Selectie nr. 3 „Proiecte care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat” privind activitatile mestesugaresti?
Raspuns: Activitatea mestesugareasca poate fi scorata daca proiectul prezinta exclusiv acest tip de activitate sau daca este prezentata ca activitate complementara a activitatii prioritare din proiect. Activitatea complementara este activitatea care are cod CAEN eligibil si care se desfasoara in scopul completarii, dezvoltarii/ optimizarii activitatii initiale (prioritare prin proiect) si nu activitatilor din domenii diferite, care ar putea largi paleta de activitati a solicitantului, fara a completa/intregi activitatea prioritara prin proiect.

Intrebare: Sunt beneficiarul unui proiect de finantare nerambursabila prin Masura 112 si as vrea sa mai depun inca o cerere de finantare si pentru Masura 141. Mai pot face acest lucru?
Raspuns: Beneficiarul care are contractat cu APDRP un proiect depus in cadrul Masurii 112 si a carui exploatatie cuprinde o dimensiune economica cuprinsa intre 6 si 8 UDE, poate depune o Cerere de Finantare si in cadrul Masurii 141.

Sursa: Newsletter APDRP – Octombrie 2010

La sfârşitul anului 2010 peste 24.000 de proiecte sunt finanţate prin APDRP

2011-01-18T00:45:00.001-08:00

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a contractat, de la demararea, în martie 2008, a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, 24.436 de proiecte pentru care au fost repartizate fonduri europene nerambursabile în valoare de 3,5 miliarde de euro. De asemenea, au fost efectuate plăţi în valoare totală de 1,78 miliarde de euro. Din acestea, 841,31 milioane de euro sunt pentru contractele încheiate de APDRP, la care se adaugă aproximativ 947 de milioane de euro, plăţi efectuate pentru Măsurile de sprijin pe suprafaţă implementate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA).
În funcţie de tipul investiţiei finanţate prin PNDR, situaţia detaliată se prezintă astfel:
Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”
Până în prezent, APDRP a primit 5.545 de cereri de finanţare, din care au fost selectate 1.845 de proiecte cu valoare nerambursabilă de 725,47 de milioane de euro. Totodată, au fost efectuate plăţi totale în valoare de peste 228,18 milioane de euro.
Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”
Această Măsură a fost accesată de 1.504 beneficiari, fiind semnate până în prezent 684 de contracte de finanţare în valoare publică de peste 501,72 milioane de euro. Aceste sume fac referire şi la Schemele de ajutor de stat din cursul anului 2008, dar şi la noua Schemă N578 din anul 2010. Pentru proiectele de creştere a valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere au fost efectuate plăţi în valoare de peste 119 milioane de euro.
Măsura 322 „Renovarea şi dezvoltarea satelor”
În urma depunerii a peste 3.039 de cereri de finanţare, suma alocată prin PNDR acestei Măsuri, până în anul 2013, respectiv 1,57 miliarde de euro, a fost depăşită de aproape cinci ori. Au fost contractate până în prezent 607 proiecte cu o valoare nerambursabilă de 1,53 de miliarde de euro.
Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”
Pentru această Măsură, lansată în septembrie 2008, au fost depuse 3.980 cereri de finanţare, fiind contractate până acum 1.339 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de aproape 197 milioane de euro, procesul de contractare fiind în desfăşurare.
Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”
Din septembrie 2008, când a fost lansată prima sesiune pentru depunerea de proiecte şi până în prezent, în cadrul acestei Măsuri, au fost depuse 1.401 de cereri de finanţare şi au fost contractate 583 de proiecte, în valoare de 102,73 de milioane de euro.
Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”
Măsura de instalare a tinerilor fermieri s-a bucurat, încă de la lansarea acesteia, în decembrie 2008, de un interes foarte mare. Astfel, până în acest moment, au fost depuse 6.572 de cereri de finanţare, dintre care au fost contractate până acum 2.915 proiecte. Valoarea proiectelor contractate depăşeşte 61,5 milioane de euro.
Prin Măsura 431 „Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competente şi animarea teritoriului”, submăsura 431.1 – Construcţii parteneriate public – private – se acordă fonduri pentru activităţi care asigură stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare locală.
Prin implementarea acţiunilor specifice LEADER, Grupurile de Acţiune Locală (parteneriate public-private alcătuite din reprezentanţi ai sectoarelor public, privat şi ai societăţii civile) pot să asigure îmbunătăţirea guvernanţei locale. De asemenea, implementarea acţiunilor presupune consolidarea coerenţei teritoriale şi implementarea de acţiuni integrate, ce pot conduce la diversificarea şi dezvoltarea economiei rurale, în folosul comunităţilor. În sesiunea desfăşurată în perioada septembrie – octombrie din 2009 au fost depuse 112 proiecte în valoare publică de aproximativ 5 milioane de euro, lucru deosebit de îmbucurător ţinând cont de noutatea absolută pe care o presupun aceste tipuri de finanţări.
Nu în ultimul rând, în luna octombrie a acestui an a fost lansată pentru prima dată Măsura 221 – „Prima împădurire a terenurilor agricole” care are ca scop creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a apei, a solurilor şi suprafeţelor de păduri cu rol de protecţie împotriva factorilor naturali. În cadrul acestei sesiuni au fost depuse 6 cereri de finanţare, cu valoarea de 1,78 milioane de euro.
În afară de implementarea Măsurilor de investiţii mai sus menţionate, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) mai efectuează şi plăţile aferente Măsurilor de sprijin pe suprafaţă, implementate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Este vorba despre: Măsura 211 – „Sprijin pentru zona montana defavorizată”; Măsura 212 – „Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană”; Măsura 214 – „Plăţi de agro-mediu”; Măsura 611 – „Plăţi complementare directe”. Pentru toate aceste măsuri, până în acest moment, au fost efectuate plăţi de peste 947,81 milioane de euro.

Sursa: APDRP

AM POSDRU: Aplicaţia Action Web a fost îmbunătăţită

2011-01-18T00:44:00.001-08:00

AMPOSDRU informează beneficiarii şi potenţialii beneficiari asupra măsurilor luate în privinţa aplicaţiei Action Web, în sensul îmbunătăţirii din punct de vedere al transparenţei procesului de depunere a cererilor de finanţare, a securităţii precum şi a optimizării vitezei de răspuns. Astfel, în privinţa îmbunătăţirii transparenţei procesului de depunere, începând din 2011, orice aplicant poate să afle numărul de utilizatori conectaţi în timp real. De asemenea, în momentul în care aplicantul accesează linia de finanţare poate să afle numărul total de schiţe şi proiecte depuse în timp real. În plus, pe lângă ID-ul pe care îl primeşte proiectul, aplicantul va primi şi un număr de înregistrare a dosarului, respectiv numărul de ordine al proiectului transmis, astfel încât aplicantul să fie informat ce loc ocupă proiectul său în ordinea depunerii proiectelor.
Pentru protecţia şi securitatea aplicaţiei Action Web faţă de eventualitatea unei încărcări automate a datelor, din 2011 au fost introduse instrumente de securitate pentru a identifica prezenţa omului în faţa calculatorului. Aceste instrumente au fost introduse pentru majoritatea secţiunilor cererii de finanţare unde se introduc date de tip text.

În ceea ce priveşte structura hardware, s-a dublat puterea de calcul. Mai mult, aplicaţia Action Web a fost optimizată la nivelul cadrului sursă pentru a permite creşterea numărului de accesări simultane pe secundă (de la ordinul sutelor în trecut, la ordinul miilor în prezent).
Conducerea AMPOSDRU îşi exprimă convingerea că măsurile menţionate mai sus sunt în acord cu modificările solicitate de potenţialii beneficiari şi partenerii sociali sindicate, patronate, organizaţii neguvernamentale în urma problemelor apărute în data de 20 decembrie 2010, la lansarea liniei de finanţare 112.
În cadrul discuţiilor care au avut loc în data de 10 ianuarie 2011 între conducerea AMPOSDRU şi reprezentanţi ai confederaţiilor sindicale şi patronale, ai potenţialilor beneficiari, beneficiari şi ai ONG-urilor s-a propus introducerea semnăturii electronice din partea AMPOSDRU ca măsură de siguranţă pentru validarea proiectelor depuse de beneficiari.

Sursa: http://www.fseromania.ro

Licitaţiile de atribuire a contractelor cu finanţări europene se vor desfăşura pe baza unor documentaţii- standard

2011-01-18T00:43:00.000-08:00

În urma unei analize a posibilităţilor de îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor europene în 2011, primul-ministru Emil Boc a cerut autorităţilor cu atribuţii în gestionarea fondurilor europene eliminarea blocajelor generate de suprareglementări, astfel încât accesarea acestor fonduri să fie accelerată. În plus, pentru licitaţiile care se vor organiza pentru proiectele cu finanţare europeană din domeniile transporturilor, mediului, energiei, dezvoltării şi agricultură, Guvernul a decis elaborarea unor documente-standard care să simplifice, într-o manieră transparentă şi legală, organizarea licitaţiilor şi atribuirea proiectelor cu finanţare europeană, urmând ca Executivul să se consulte în această privinţă şi cu Comisia Europeană.
”Până în momentul de faţă, România a atras, în materie de fonduri europene, 1,7 miliarde de euro. Practic, această sumă este în bună parte formată din prefinanţări - şi anume, 1,1 miliarde de euro sunt bani care au intrat în România şi la beneficiari odată cu semnarea contractelor, şi numai 0,6 miliarde de euro sunt efectiv sume rambursate ca urmare a lucrărilor efectuate. Din nou, aici se observă necesitatea accelerării procesului de implementare a proiectelor europene”, a declarat premierul Emil Boc în cursul şedinţei de guvern din 12 ianuarie 2010.
Necesitatea accelerării absorbţiei fondurilor europene a fost subliniată de primul-ministru şi cu prilejul întâlnirilor de lucru pe care primul-ministru le-a avut, în data de 11 ianuarie 2010, la Palatul Victoria, cu ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, şi ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, pentru o analiză a stadiului accesării fondurilor europene prin proiectele angajate în cadrul programelor operaţionale gestionate de cele două ministere. La aceste discuţii au participat şi reprezentanţi ai tuturor organismelor guvernamentale implicate, într-o formă sau alta, în semnarea contractelor şi implementarea lor: Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP), Autoritatea de Audit de la Curtea de Conturi şi autoritatea de la Ministerul Finanţelor Publice care se ocupă de verificarea plăţilor.
Şeful Executivului a apreciat progresul semnificativ în ceea ce priveşte depunerea de proiecte, aprobarea lor şi încheierea contractelor de finanţare, dar s-a arătat nemulţumit de volumul redus al plăţilor şi a cerut măsuri pentru eliminarea suprapunerilor birocratice şi accelerarea ritmului de implementare efectivă şi rambursare de către Comisia Europeană.

Potrivit datelor centralizate până la 31 decembrie 2010, în cadrul Programului Operaţional Regional numărul proiectelor depuse a fost de 7.591, valoarea lor totală fiind de 47.854 milioane lei. Au fost aprobate 1.300 de proiecte, din care au fost contractate 1.050. La nivelul POR au fost făcute plăţi în valoare totală de 2.525,5 milioane lei, din care 2.383,2 milioane reprezintă contribuţii UE, iar 142,3 milioane plăţi de la bugetul de stat.
La nivelul Programului Operaţional Transport au fost depuse 68 de proiecte, în valoare totală de 25.640 milioane lei. Au fost aprobate 39 de proiecte, fiind contractate 32 de proiecte, iar plăţile efectuate au însumat 202,84 milioane lei, contribuţie UE.
Sursa : www.gov.ro

Bani pentru infrastructura agricola si forestiera 2

2010-10-12T04:35:00.001-07:00

APDRP a anuntat lansarea pe 15 octombrie 2010 a celei de-a doua sesiuni de cereri de propuneri de proiecte in cadrul Masurii 125 - „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii”finantata prin intermediul Programul National pentru Dezvoltare Rurala.

Termenul limita de depunere a proiectelor este 15 noiembrie 2010, ora 12.00.
Suma disponibila pentru aceasta sesiune este de 148.774.185 euro euro, impartita pe submasuri:

Submasura 125-a „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii”
Suma disponibila - 89.264.511 euro:
• 40.169.029,95 euro pentru investitii in irigatii
• 49.095.481,05 euro pentru alte tipuri de investitii

Beneficiari eligibili:
• unitatile administrativ-teritoriale detinatoare de terenuri agricole si/ sau de infrastructura de acces la exploatatiile agricole;
• ADI-uri detinatoare de terenuri agricole si/ sau de infrastructura de acces la exploatatiile agricole;
• Organizatii/ federatii de utilitate publica ale proprietarilor/ detinatorilor de terenuri agricole.
Investitii eligibile:
• Construirea si/ sau modernizarea drumurilor de acces, poduri si podete, drumurilor agricole de exploatatie ;
• Modernizarea si/ sau retehnologizarea sistemelor de irigatii, inclusiv lucrari pentru statiile de pompare, de contorizare, fiind eligibile si lucrarile pentru statiile de pompare, dispecerizare, monitorizare si contorizare a apei si energiei electrice
• Modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de desecare si drenaj si alte lucrari de imbunatatiri funciare;
• Lucrari de corectare a torentilor situate in fondul funciar agricol – constand in construirea si/sau modernizarea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrari.

Submasura 125-b „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea silviculturii”
Suma alocata: 59. 509.674 euro
Beneficiari eligibili:

• proprietari/detinatori (cu drept de administrare) privati de padure, persoane fizice si juridice;
• asociatii de proprietari / detinatori privati de padure;
• unitati administrativ-teritoriale detinatoare de padure;
• ADI-uri detinatoare de padure;

Investitii eligibile:
• Construirea si/ sau modernizarea drumurilor forestiere, inclusiv poduri si podete, lucrari de aparare – consolidare, lucrari de siguranta circulatiei (parapeti), semnalizare si avertizare;
• Infrastructura feroviara forestiera - construirea si modernizarea terasamentelor si calea de rulare, inclusiv poduri si podete, lucrari de aparare - consolidare, tunele, lucrari de semnalizare si avertizare;
• Instalatii de transport pe cablu (funiculare) ;
• Lucrari de corectare a torentilor, situate in padure – construirea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrari.

Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul Măsurii 125 va fi:
100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică care deservesc întreaga comunitate.
Ajutorul public acordat pentru un proiect de investiţie nu va putea depăşi 1.000.000 euro/ proiect, iar pentru drumurile forestiere şi lucrările de corectare a torenţilor, situate în fondul agricol şi forestier nu va putea depăşi 1.500.000 euro/proiect.
75% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică, care deservesc o parte din comunitate. În acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depăşi 750.000 euro/proiect.

Ajutorul public acordat pentru un proiect de investiţie de utilitate publică care deserveşte întreaga comunitate nu va putea depăşi:
- 1.500.000 euro/proiect pentru drumuri forestiere;
- 1.500.000 euro/proiect pentru lucrări de corectare a torenţilor situate în fond agricol;
- 1.500.000 euro/proiect pentru lucrări de corectare a torenţilor situate în fond forestier;
- 1.000.000 euro/proiect pentru celelalte proiecte de investiţii pentru care sprijinul public este de 100%;
- 750.000 euro/proiect pentru investiţii pentru care sprijinul public este de 75%.

Ghidul solicitantului si anexele aferente M 125 pot fi descarcate de pe siteul http://www.apdrp.ro

STIRE

2010-08-20T00:47:00.000-07:00

Comunicat de presă

Pentru a promova tradiţia românească, atât de apreciată peste hotare, in perioada 27 - 29 august 2010, Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Ploieşti în parteneriat cu Primăria Municipiului Ploieşti, va organiza primul Târg de produse ecologice şi tradiţionale din cele şase programate până la sfarşitul anului intitulat „Mâncăm româneşte – Trăim sănătos”.
Vă invităm să vizitaţi expoziţia producătorilor tradiţionali care se va desfăşura pe zona adiacentă Parcului Constantin Dobrogeanu Gherea – parcarea dintre Parcul Constantin Dobrogeanu Gherea şi Palatul Culturii Ploieşti, după următorul program: vineri, 27.08.2010, 10:00 – 19.00; sâmbătă, 28.08.2010, 08:00 – 19:00; duminică, 29.08.2010, 08:00 – 15:00. Acest eveniment îşi propune să le ofere producătorilor români posibilitatea de a-şi prezenta şi în ţară preparatele tradiţionale realizate ecologic, dupa reţete păstrate din moşi strămoşi, dar certificate din punct de vedere sanitar, sanitar-veterinar şi premiate în străinătate. În cadrul târgului, veţi putea achiziţiona brânzeturi, pastramă, miere, lăptişor de matcă crud, palincă, magiun de Topoloveni si alte delicatese pe alese.

ŞEF OTIMMC Ploieşti
Elena Gabriela ANGHEL

Masura 313 “Incurajarea activitatilor turistice”

2010-07-02T00:30:00.000-07:00

In perioada 1-30 iulie 2010 se pot depune cereri de proiecte aferente Masurii 313 Incurajarea activitatilor turistice in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. Masura 313 „Încurajarea activitatilor turistice” se încadreaza în Axa III –„Îmbunatatirea calitatii vietii în zonele rurale si diversificarea economiei rurale” si are ca obiectiv general dezvoltarea activitatilor turistice în zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural.

Obiectivele specifice se refera la:
1. Crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, în special pentru tineri si femei;
2. Cresterea valorii adaugate în activitati de turism;
3. Crearea, îmbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice;
4. Cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 313 sunt:
• Micro-întreprinderile
• Persoane fizice care se angajeaza sa se autorizeze (nivel minim PFA)
• Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale în vigoare, precum si asociatiile de dezvoltare intercomunitara realizate doar între comune si înfiintate conform legislatiei nationale în vigoare (Legea nr. 215/ 2001 a administratiei publice locale cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr. 26/ 2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare);
• ONG-uri, definite conform legislatiei nationale în vigoare;

Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile

• Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (structuri agroturistice si alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o microîntreprindere) având pâna la 15 camere;
• Marketing turistic;
• Investitii în infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice:
1. Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare în scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice;
2. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spatiul rural, conectate la sistemele regionale si nationale;
3. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica,

CONDITII de înfiintare a Centrelor Locale de Informare si Promovare Turistica – criterii, dotarii si personal:
a) Sediile centrelor locale de informare si promovare turistica trebuie sa fie situate în centrul localitatilor, pe strazi cu circulatie intensa, în cladiri independente sau la parterul unor imobile cu acces facil pentru turisti.
b) Semnalizarea centrelor locale de informare si promovare turistica se face prin panou/ firma luminoasa cu denumirea „CENTRU LOCAL DE INFORMARE TURISTICA”, amplasat obligatoriu la intrarea în centrul local de informare si promovare turistica, în loc vizibil;
c) Drumul spre centrele locale de informare si promovare turistica este semnalizat corespunzator prin panouri, indicatoare si alte asemenea;
d) În fata sau în imediata apropriere a centrului local de informare si promovare turistica trebuie amenajate locuri de parcare gratuita, maxim 3 locuri de parcare.

Valoarea maxima a fondurilor nerambursabile (intensitatea sprijinului)

Pentru investitiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de pâna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi valoarea de 200.000 Euro/ proiect;
Pentru investitiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pâna la:
1. 70% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 70.000 Euro/ proiect în cazul proiectelor de investitii în agroturism;
2. 50% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 200.000 Euro/ proiect pentru alte tipuri de investitii în turismul rural.
Documentatia in intregime poate fi descarcata accesand link-urile:
http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1814&lang=RO

LINII DE FINANTARE OPERATIONALE IN LUNILE IULIE-AUGUST 2010

2010-07-02T00:28:00.000-07:00

Nr. Crt. Program Operational Axa / domeniu major de interventie Denumire Termen
1. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE Axa prioritară 1 - Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient
DMI 1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM Op. 1.1.1. Sprijin financiar în valoare de până la 1.075.000 lei acordat pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii Iulie 2010

A fost publicat spre consultare Ghidul solicitantului
2. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE Axa prioritară 1 - Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient
DMI 1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM Op. 1.1.1. Sprijin financiar în valoare cuprinsă între 1.075.001 - 6.450.000 lei acordat pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii August 2010
3. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE Axa prioritară 1 - Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient
DMI 1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM Op. 1.1.2. Sprijin pentru implementarea standardelor August 2010
4. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE Axa prioritară 1 - Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient
DMI 1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM Op. 1.1.3. Sprijin pentru accesul pe noi pieţe şi internaţionalizare Iulie 2010
5. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE Axa Prioritară 3 - Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public
3.1. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei Op. 3.1.1. Sprijinirea accesului la broadband şi la serviciile conexe. Iulie 2010
Al doilea apel
Depunere continuă
6. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE 3.3. Dezvoltarea e-economiei Op. 3.3.1. Suport pentru implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţii electronice pentru managementul afacerilor. Iulie 2010
Al doilea apel
Depunere continuă
7. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE 3.3. Dezvoltarea e-economiei Op. 3.3.2. Suport pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic şi a altor soluţii electronice pentru afaceri. Iulie 2010
Al doilea apel
Depunere continuă
8. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE Axa Prioritară 4 - Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice
DMI 4.1. Energie eficientă şi durabilă (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului) B) Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului precum şi ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, în scopul reducerii pierderilor în reţea şi realizării în condiţii de siguranţă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribuţie – partea de distribuţie 22 Aprilie – 22 Iulie 2010

Primul apel
Depunere la termen
9. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

Axa prioritară 2 - Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii
2.1 Tranzitia de la scoala la viata activa Cerere de propuneri de proiecte de grant, implementate la nivel regional, cu o valoare cuprinsă între 50.000-499.999 Euro
Buget aprox.= 40 mil. lei August 2010
10. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Axa prioritară 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare
5.1. Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare Cerere de propuneri de proiecte de grant, implementate la nivel regional, cu o valoare cuprinsă între 50.000-499.999 Euro
Buget aprox.- 105 mil. lei Iulie 2010
11. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
5.2. Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă Cerere de propuneri de proiecte de grant, implementate la nivel regional, cu o valoare cuprinsă între 50.000-499.999 Euro
Buget aprox.- 118 mil. lei August 2010
12. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Axa prioritară 6 - Promovarea incluziunii sociale
6.1. Dezvoltarea economiei sociale Cerere de propuneri de proiecte de grant, implementate la nivel regional, cu o valoare cuprinsă între 50.000-499.999 Euro
Buget aprox.= 100 mil lei August 2010
13. PROGRAMUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALA Schema_M123 „Stimularea
dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea
produselor agricole şi forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole” Agricol: 79.200.000 (80%)
Forestier: 19.800.000 (20%)

Alocare totala:
99.000.000 euro
1-30 iulie 2010
14. PROGRAMUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALA Masura 313 „ Încurajarea
activităţilor turistice” Alocare- 136.055.694 1-30 iulie 2010
15. PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL O parte din DMI sunt suspendate. Mai sunt deschise pentru depunere continua de proiecte:
DMI 1.1
DMI 3.2
DMI 4.1
DMI 4.2
DMI 4.3
DMI 5.3
16. PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU Axele si domeniile majore de interventie sunt cu depunere continua dar se adreseaza preponderent proiectelor majore de mediu.
17. PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE Cerere de idei de proiecte nr.IP1/2010 pentru Domeniul Major de Intervenţie 1.1 „Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ”;
 Cerere de idei de proiecte nr.IP2/2010 pentru Domeniul Major de Intervenţie 1.2 „Creşterea responsabilizării administraţiei publice”;
 Cerere de idei de proiecte nr.IP3/2010 pentru Domeniul Major de Intervenţie 1.3 „Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale” – numai pentru sectoarele prioritare definite în PO DCA;
 Cerere de idei de proiecte nr.IP4/2010 pentru Domeniul Major de Intervenţie 2.1 „Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor”;
 Cerere de idei de proiecte nr.IP5/2010 pentru Domeniul Major de Intervenţie 2.2 „Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor”.
Cererile de Idei d Proiect deschise la 22 ianuarie 2010 sunt in continuare operationale
Conform www.fonduriadministratie.ro

18. Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului acestora la finantare START- etapa a II-a Planuri de afaceri Program guvernamental Activ de la 05.07.2010 ora 9
Si in cadrul OTIMMC Ploiesti

In cadrul reuniunii din data de 23 iunie 2010, Consiliul Federal Elvetian a aprobat Acordurile-cadru bilaterale cu Romania si Bulgaria. Aceste acorduri reglementeaza continutul si punerea in aplicare a contributiei financiare elvetiene de care vor beneficia cele doua state, Romaniei revenindu-i o finantare nerambursabila in valoare de 181 milioane franci elvetieni (cca. 130 milioane euro).
Romania poate angaja fonduri in termen de 5 ani de la data aprobarii creditului cadru de catre Parlamentul Elvetian (7 decembrie 2009), perioada destinata platilor efective fiind de 10 ani. Domeniile eligibile pentru a fi finantate din aceasta contributie sunt:
• securitatea, stabilitatea si sprijinul pentru reforme;
• mediul si infrastructura;
• promovarea sectorului privat;
• dezvoltarea sociala si a resurselor umane.

Acordul cadru urmeaza sa fie aprobat si de Guvernul Romaniei in perioada imediat urmatoare si cuprinde regulile de implementare a programului de cooperare elvetiano-roman, in baza carora aplicantii pot depune proiecte cu finantare nerambursabila. Ceremonia semnarii Acordului-cadru va avea loc in intervalul iulie-august 2010.

Informatii suplimentare referitoare la conditiile accesarii fondurilor din contributia financiara elvetiana vor fi disponibile dupa aprobarea acordului in Guvernul Romaniei.

Sursa: www.mfinante.ro

Realizare ;
CAE
Codrut Constantinescu

Comunicat de presă OTIMMC Ploiesti

2010-06-25T05:00:00.000-07:00

Oficiul Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie Ploiesti organizeaza in data de 29 iunie 2010 incepand cu ora 14.00 la Camera de Comert si Industrie Prahova, sala Europa, Atelierul de Informare Practica „Actualizarea si autorizarea codurilor CAEN„.
Prin aceasta sesiune de instruire, dorim sa venim in sprijinul mediului de afaceri cu informatii de ultima ora despre:
• autorizarea, conform Legii 359/2004, a activitatilor pe care le desfasoara;
• actualizarea clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN, conform Ordin nr. 337/2007;
• prevederile HG nr. 322/2008 privind acordarea de facilitati pentru actualizarea obiectului de activitate potrivit clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN. Rev 2.
Aceste informatii sunt extrem de utile, atat in cazul in care IMM-urile doresc sa fie beneficiari de fonduri guvernamentale si/sau europene nerambursabile, cat si in vederea evitarii sanctiunilor prevazute de Legea 12/1990, republicata, privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite ( art. 1 si art. 4).

ŞEF OFICIU
Elena Gabriela Anghel

Nou apel POS CCE

2010-06-22T02:43:00.000-07:00

MCSI a anuntat lansarea, pe 21 iunie 2010, a apelului de proiecte pentru Operatiunea 3.2.2 „Implementarea de sisteme TIC in scopul cresterii interoperabilitatii sistemelor informatice” din cadrul DMI 3.2 – „Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice electronice”, POSCCE.

Obiectivul principal al acestei operatiuni este de a furniza servicii administrative prin intermediul mijloacelor electronice, respectiv de a crea beneficii atat pentru cetateni si mediul de afaceri, cat si pentru administratia publica

Valoarea totala a acestui apel de proiecte este de 23 de milioane lei, din care va fi acordata finantare nerambursabila maxima in cuantum de 9 milioane de lei, cea minima fiind de 0,5 milioane de lei.

Rata de cofinantare este de 100% pentru ordonatorii de credite finantati integral de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetul asigurarilor pentru somaj, dupa caz, si 98% pentru celelalte categorii de solicitanti eligibili.
Data limita de transmitere on-line a proiectelor va fi 20 august 2010, ora 14.30.

Beneficiarii eligibili pentru aceasta operatiune sunt:

• Autoritati ale administratiei publice centrale;
• Institutii publice ce functioneaza la nivel central;
• Parteneriate intre autoritati publice centrale si/ sau institutii publice ce functioneaza la nivel central.

Activitati eligibile :

- Achiziţionarea de servicii de consultanţă pentru pregătirea şi managementul proiectului, inclusiv servicii de asistenţă juridică pentru realizarea achiziţiilor publice
- Conectarea la infrastructura broadband (dacă este necesară pentru implementarea proiectului)
- Achiziţionarea de aplicaţii software şi licenţe software necesare pentru realizarea proiectului
- Achiziţionarea serviciilor de dezvoltare şi implementare a soluţiilor software şi integrarea aplicaţiilor folosite respectând etapele clare de dezvoltare a proiectului: analiza cerinţelor, proiectare, implementare şi testare – activitate obligatorie
- Achiziţionarea şi implementarea de soluţii de semnătură electronică şi plată electronică
- Construirea reţelei LAN necesară pentru implementarea proiectului (în interiorul clădirii/clădirilor unde se implementează proiectul)
- Configurarea şi implementarea bazelor de date, migrarea şi integrarea diverselor structuri de date existente
- Realizarea unui website/portal, achiziţionarea domeniului pentru acest website
- Instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate şi cel care va asigura mentenanţa - activitate obligatorie
- Informare şi publicitate pentru proiect - activitate obligatorie
- Auditarea parţială şi finală a proiectului, inclusiv auditarea din punctul de vedere al securităţii aplicaţiei - activitate obligatorie

Pentru mai multe informatii consultati www.mcsi.ro
Ghidul solicitantului poate fi regasit la linkul:
http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=7207

Masura 112 si Masura 123 accesibile, din nou!

2010-06-07T23:54:00.000-07:00

Masura 112 “Instalarea tinerilor fermieri”
Masura 123 “ Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”

In perioada 1-30 iunie 2010 se pot depune cereri de proiecte aferente Masurii 112 si Masurii 123 din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala.

1. In cadrul Masurii 112 ”Instalarea tinerilor fermieri” fondurile totale acestui apel de proiecte sunt de 50 mil. Euro.

Obiective generale:

• Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă;
• Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Măsura 112 sunt fermierii în vîrstă de până la 40 de ani (neîmpliniţi la data depunerii Cererii de finanţare), persoane fizice sau juridice care practică în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă:
• are o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE1;
• este situată pe teritoriul ţării;
• este înregistrată în Registrul fermelor şi Registrul agricol.

Valoarea sprijinului nerambursabil :

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000 Euro/1UDE, dar nu va putea depăşi 25.000 Euro/exploataţie. Valoarea sprijinului acordat se calculează în lei, în funcţie de rata de schimb EUR/ LEU, cea mai recenta stabilită de către Banca Centrala Europeană înaintea datei de 1 ianuarie a anului în care se elaborează decizia de acordare a ajutorului.

Pentru a putea primi sprijin în cadrul Măsurii 112, solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
• are vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţia agricolă ca şi conducător (şef) al acesteia;
• deţine sau se angajează să dobândească2 competenţe şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare.
• prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei agricole;
• Este membru al unei familii de fermier şi a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu.
• Se angajează să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesională prin Măsura 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul din domeniile: managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului, agricultură ecologică etc.

2. Masura 123 “ Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere”

Obiectivul general al măsurii este creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentare prin îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi îndeplinirea atât a standardelor naţionale cât şi pe cele comunitare.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 123 sunt persoane fizice autorizate şi persoane juridice înregistrate în baza legislaţiei din România ca micro-întreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii (în conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003) şi alte întreprinderi, astfel: Pentru investiţiile vizând creşterea valorii adăugate a produselor agricole:

- Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii – definite în conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003, respectiv în conformitate cu Legea nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
- Alte întreprinderi care nu sunt micro-întreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, care au mai puţin de 750 angajaţi sau cu o cifră de afaceri care nu depăşeşte 200 milioane Euro – definite în conformitate cu art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.
- Cooperative agricole de procesare a produselor agricole – constituite conform Legii nr. 566/2004;
- Societăţi cooperative de valorificare – constituite conform Legii nr. 1/2005;
- Asociaţii familiale1– constituite conform Legii nr. 300/2004 cu modificările şi completările ulterioare sau înfiinţată în baza OUG nr. 44/16 aprilie 2008;

Grupuri de producători constituite conform Ordonanţei nr. 37/2005 cu modificările şi completările ulterioare, care au ca scop comercializarea în comun a produselor agricole şi silvice şi aparţin următoarelor forme juridice :
• societăţi comerciale - constituite conform Legii nr. 31/1990
• cooperative agricole de procesare a produselor agricole, constituite conform Legii nr. 566/2004.

Intensitatea sprijinului

Prin Măsura 123 se pot acorda beneficiarilor eligibili şi selectaţi fonduri nerambursabile în procent de până la 50%, fondurile acordate reprezentând cofinanţarea publică (raportată la valoarea totală eligibilă a proiectului) la care trebuie să se adauge cofinanţarea privată. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin Măsura 123 este de 5.000 de Euro – această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului.

Principiul de bază al finanţării nerambursabile este acela al rambursării cheltuielilor efectuate în prealabil de către beneficiar. Un solicitant poate depune în acelaşi timp mai multe proiecte pentru măsuri diferite din PNDR pentru a fi cofinanţate prin FEADR. Un solicitant poate depune proiecte pentru a fi cofinanţate prin FEADR, chiar dacă are în derulare proiecte de investiţii diferite, finanţate prin Programul SAPARD.

Un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul Măsurii 123 cofinanţată din FEADR, cu condiţia ca primul proiect să fie finalizat, cu excepţia celor care aplică pentru schema de ajutor de stat.

Pentru a facilita accesarea fondurilor europene nerambursabile prin FEADR, solicitantul poate beneficia de fonduri în avans (conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

APDRP poate să acorde un avans de maxim 50%8 din valoarea ajutorului public pentru beneficiarii care încheie Contracte de finanţare în perioada 01.01.2009 – 31.12.2010 şi care au optat în Cererea de Finanţare sau până la data depunerii primei Cereri de plată, pentru obţinerea valorii avansului în vederea demarării investiţiei. Beneficiarul poate opta pentru obţinerea unui avans prin bifarea căsuţei corespunzătoare în Cererea de Finanţare.
Documentati in intregime poate fi descarcata accesand link-urile:
M123- http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1695&lang=RO
M112- http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1819&lang=RO

Programul cadru competivitate si inovatie

2010-06-07T23:50:00.000-07:00

Având drept ţintă principală întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), Programul cadru pentru competitivitate şi inovaţie (CIP) sprijină activităţile inovatoare (inclusiv eco-inovaţia), oferă un acces mai bun la finanţare şi furnizează servicii de asistenţă pentru afaceri la nivelul regiunilor.
Acesta încurajează o mai bună adoptare şi utilizare a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi ajută la dezvoltarea societăţii informaţionale.
De asemenea, promovează creşterea sporită a energiilor regenerabile şi eficienţa energetică.
CIP are ca perioadă de desfăşurare anii 2007-2013, cu un buget total de 3621 milioane €.
CIP se împarte în trei programe operaţionale.
Fiecare program are obiectivele sale specifice, dorind să contribuie la competitivitatea întreprinderilor şi capacitatea lor de inovaţie în propriul domeniu de activitate, cum ar fi TIC sau energia durabilă:
 Programul pentru inovaţie şi antreprenoriat (EIP)
 Programul de sprijinire a politicii în materie de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor (ICT-PSP)
 Programul european pentru energie inteligentă (IEE)

Programul Operational Programul de sprijinire a politicii în materie de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor (ICT-PSP)

Alocarea financiara= 730 mil. euro

Apelul pentru anul 2010 a fost facut public, sesiune 2010, la 21 ianuarie 2010 si a expirat la 1 iunie 2010. In iunie si iulie se analizeaza cererile primte, rezultatele selectiei urmand a fi anuntate in septembrie. Probabil ca acelasi calendar va fi adoptat si pentru sesiunea 2011.

Obiective:
1. Sa accelereze dezvoltarea unei societati informationale competitive, inclusive si inovative.
2. sa stimuleze folosirea pe scara extinsa a solutiilor bazate pe Tehnologia Informatiitilor si Comunicarii (ICT – Information and Comunication Tehnologies )
3. faciliteaza coordonarea si implementarea actiunilor pentru a dezvolta societatea informationala in statele membre.

Ajutorul financiar este indreptat mai ales catre:

- actiuni pilot pentru o scala larga de servicii inovative avand o dimensiune pan-europeana;
- retele (network) tematice pentru politici de coordonare in vederea pregatirii de actiuni viitoare;

Se concentreaza asupra domeniilor de interes public:

- In care solutiile aduse de ICT pot imbunatati in mod semnificativ calitatea si eficienta serviciilor.
- Sa se deschida si usureze dezvoltarea pietelor Uniunii Europene

Alocari financiare:

2010 – 112 mil. euro
2011 – 120 mil. euro
2012 – 135 mil. euro
2013 – 149 mil. euro

Axe prioritare in 2010:

1. ICT pentru eficienta energetica si mobilitate inteligenta – 19 mil. euro
2. Librarii digitale – 30 mil. euro
3. ICT pentru sanatate si incluziune – 14 mil. euro
4. inovatii deschise pentru servicii folosind internetul in orase „inteligente” (smart cities) – 15 mil. euro
5. ICT pentre servicii publice imbunatatite – 13 mil. euro
6. web multilingv- 16 mil. euro
TOTAL 107 mil. euro

Cine este eligibil?

1. Autoritati nationale:
-ministere, autoritati locale si regionale
institutii publice ( spitale, scoli, biblioteci)

2. Companii private inclusiv IMM

3. Institutii universitare si centre de cercetare

Instrumente de finantare:

- schema A : dezvoltarea initiativelor statelor membre privind interoperabilitatea serviciilor
- schema B : stimularea folosirii inovative a ICT in domeniul public sau privat
- retele tematice ( schimburi de experienta intre cei care fac politicile publice de sector)
- retelele celor mai bune experiente

http://ec.europa.eu/information_society/activities/ict_psp/index_en.htm

FGCR- o mana de ajutor pentru mediul rural

2010-05-26T02:32:00.000-07:00

Fondul de Garantare a Creditului Rural – IFN S.A. administreaza doua scheme de garantare finantate prin PNDR :
- o schema de garantare pentru agricultura in valoare de 190 mil. euro dedicata beneficiarilor masurilor 121 si 123 exclusiv schemele de ajutor de stat;
- o schema de garantare pentru IMM in valoare de 30 mil. euro dedicata beneficiarilor masurilor 312, 313 si 123 pentru schemele de ajutor de stat.

FGCR –IFN faciliteaza acordul la finantare prin acordarea de garantii impartind riscul de creditare cu bancile, garantand cu pana la 80% din valoarea creditului si pana la o valoare maxima a garantiei de 2,5 mil euro, restul riscului de 20% revenind beneficiarului.

In cazul beneficiarilor publici al FEADR, garantia Fondului reprezinta 100% din valoarea scrisorii de garantie solicitate acestora de catre APDRP pentru incasarea avansului prevazut in contractele de finantare nerambursabile.

FGCR -IFN SA garanteaza urmatoarele tipuri de credite si alte instrumente de finantare :
• creditele pe termen scurt, mediu si lung
• scrisorile de garantie bancara
• scrisori de garantie in favoarea APDRP, conform OG 79/2009
• creditele de investitii acordate beneficiarilor FEADR, FEP si FEGA
• creditele de productie care asigura sursele de finantare necesare beneficiarilor programului SAPARD care au realizat si pus in functiune investitia
CRITERII DE ELIGIBILITATE

Clientii pentru care banca poate solicita garantii de la FGCR-IFN SA trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii de eligibilitate la data depunerii solicitarii de garantare:

a) nu se afla in dificultate financiara, in conformitate cu prevederile Instructiunilor privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate;
b) nu figureaza cu credite restante in baza de date a Centralei Riscurilor Bancare sau daca acestea sunt evidentiate in CRB, banca confirma rambursarea acestora pana la data solicitarii garantiei;
c) nu inregistreaza datorii restante catre bugetul general consolidat al statului, al caror mod de plata nu a fost reglementat (conventii de esalonare, amanare, compensare cu TVA de recuperat etc.) sau pentru care nu exista posibilitatea de redresare;
d) nu s-a instituit procedura judiciara a insolventei, conform legislatiei in vigoare;
e) prezinta institutiilor finantatoare garantii colaterale pentru cel putin 20% din valoarea finantarii si a dobanzii aferente;
f) se incadreaza conform reglementarilor BNR, in categoria de risc A, B si C;
g) au rating pentru care se pot acorda garantii, conform Comunicarii Comisiei Europene 155/02/2008;

Pentru garantiile acordate, Fondul de Garantare a Creditului Rural, percepe un comision de garantare al carui nivel variaza in cazul beneficiarilor privati in funtie de ratingul acordat de catre institutia finantatoare intre 1,6% si 3,8%, iar in cazul beneficiarilor publici nivelul acestuia este de 0,8% pe luna, respectiv 1% pe an.
Beneficiarii de credite/alte angajamente bancare, pot fi:
a) societati comerciale constituite conform Legii nr.31/1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;
b) asociatii agricole constituite conform Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura si Legii cooperatiei agricole nr. 566/2004;
c) Toate categoriile de beneficiari ai programelor derulate cu confinantare din SAPARD, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, Fondul European pentru Pescuit, Fondul European pentru Garantare Agricola;

Debitorii precizati la lit. a. b. si c. vor fi incadrati astfel:
• in categoria IMM-urilor, definite in Legea nr.346/2004 cu modificarile si completarile ulterioare. In acest sens banca va completa Anexa nr. 5 la prezenta Conventie.
• in categoria intreprinderilor mari;
Nu se acorda garantii debitorilor de mai sus, cu exceptia celor constituiti conform OUG nr. 44/2008, considerati in dificultate financiara conform Comunicarii Comisiei C244/02/2004, ci numai cei pentru care banca va transmite declaratia solicitantului finantarii (conform Anexei nr.10) prin care se confirma catre FGCR faptul ca nu se afla in dificultate financiara. Datele economico-financiare inscrise in respectiva declaratie se vor verifica de catre Banca pentru conformitate cu Situatiile Financiare puse la dispozitie de catre Solicitantul finantarii.

d) persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale constituite conform OUG nr. 44/2008, care lucreaza suprafete de teren agricol aflate in proprietate sau arendate pe baza de contract, cresc animale, realizeaza productie agricola, prelucreaza, comercializeaza produse agricole sau executa lucrari agricole;

e) persoane fizice;

f) consilii locale si asociatii de consilii locale pentru realizarea lucrarilor de dezvoltare a infrastructurii rurala;
Pentru beneficiarii eligibili FEADR FEP, FEGA (administratia publica centrala/locala, beneficiari finantati din venituri bugetare si extra bugetare, etc.) care solicita doar SGB pentru avans, acordarea garantei se face fara analiza proprie de catre FGCR, pe baza urmatoarelor documente:
• solicitarea de garantare,
• referatul institutiei finantatoare,
• documentul de aprobare a SGB-ului,
• contractul de finantare nerambursabila APDRP si a
• contractului incheiat cu banca.

www.fgcr.ro

Premiu de 5.000 de euro

2010-05-04T02:10:00.000-07:00

APA – Austria Presse Agentur si Bank Austria –UniCredit Group vă invită să analizati din nou Europa în acest an si anunta concursul pentru jurnalism „Writing for CEE”.
Premiul, în valoare de 5.000 EUR, are rolul de a promova dezbaterea jurnalistică pe teme europene si de integrare europeana. Acesta este acordat pentru materiale legate de Europa in general, de viata si existenta cotidiană în tările europene, arta europeană, cultura sau stilul de viată din diverse puncte de vedere, si care reprezintă o contributie la depăsirea granitelor si a prejudecătilor.
In cursa pot intra materialele jurnalistice publicate între 1 august 2009 si 31 iulie 2010 si inscrise in concurs până la data de 31 iulie 2010.
Membrii juriului sunt: specialistul ceh in comunicare Milan Smid, publicistul slovac Michael Berko, consultantul in comunicare Ildiko Füredi-Kolarik, dramaturgul sloven Jože Hudeček, jurnalistul polonez Igor Janke, fostul consilier prezidential ceh Jiří Pehe, jurnalistul radio maghiar Julia Varadi, scriitoarea bulgara Janina Dragostinova, purtatoarea de cuvant pentru ECE a Bank Austria - UniCredit Group, Silvana Lins si seful departamentului de politica externa APA, Ambros Kindel.

Pe lista castigatorilor premiului se numara jurnalistul ceh Lubos Palata (2004), scriitoarea bulgara Diana Ivanova (2005), jurnalistul bosniac Sefik Dautbegovic (2006), scriitorul austriac Martin Leidenfrost (2007), jurnalistul radio Anna Koktsidou, care s-a nascut in Grecia si a trait in Germania (2008), si Florian Klenk (2009).

Inscrierile trebuie sa cuprinda materiale in limba in care au fost publicate, o traducere in limba engleza si CV-ul autorului. Informatii suplimentare si formularul de inscriere in concurs pot fi accesate pe adresa www.apa.at/cee-award.
Elena Constantinescu
Media Relations Senior Officer
UniCredit Tiriac Bank
Member of UniCredit Group
Identity & Communication Department
23-25, Ghetarilor St.
014106 Bucharest 1
Romania
Phone: + +40 (0)21 2001767
Mobile phone: +40 732 610 202
Fax: +40 21 200 1052
mailto:elena.constantinescu@unicredit.ro
http://www.unicredittiriac.ro

Finanţări comunitare pentru mediul românesc

2010-04-27T04:16:00.000-07:00

Politicile ecologiste, de protejarea a mediului s-au impus ca imperative guvernelor după 1989, la început timid iar treptat cu forţă căci idealul integrării în Uniunea Europeană impunea o abordare foarte serioasă, realistă şi concretă. S-ar putea scrie studii întregi (diverse rapoarte stufoase au fost şi vor mai fi elaborate, fără îndoială) despre politica de mediu a României însă în câteva fraze trebuie fixată realitatea acestui domeniu vast. Uniunea Europeana a venit în ajutorul României încă dinainte de aderarea noastră oficială din 2007 finanţând prin programul PHARE diverse proiecte care se adresau managementului deşeurilor, refacerea reţelelor de alimentare cu apă sau înlocuirea conductelor de canalizare în mediul urban căci în mediul rural SAPARD a avut şi o componentă de mediu care a ajutat de exemplu la înlocuirea sau montarea de noi ţevi pentru sistemele de canalizare sau distribuire a apei. Cel de al treilea program de pre-aderare, ISPA, se concentrează pe aplicarea directivelor de protecţie a mediului care necesită cele mai mari costuri de implementare. Acestea se referă la următoarele domenii precum: furnizarea apei potabile; tratarea apelor uzate; gestionarea deşeurilor solide şi a deşeurilor periculoase; poluarea aerului. Finanţarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat până în anul 2007 pentru a putea adera la Uniunea Europeana se ridică la frumoasa sumă de 29 miliarde de euro (19 miliarde pentru apă şi apă menajeră, 4 miliarde pentru deşeuri, 5 miliarde pentru poluarea industrială şi un miliard pentru alte sectoare). Ultimul termen negociat de România până la care poate fi încheiată transpunerea acquis-ului în practică este 31 decembrie 2018, peste mai puţin de opt ani. Instrumentul prin care România primeşte finanţare de la UE pentru politica de mediu se numeşte Programul Operaţional Sectorial de Mediu care are alocate 5,6 miliarde de euro până în 2013 (4,6 miliarde vin din partea Uniunii Europene iar un miliard din partea guvernului român). Obiectivul global al POS Mediu vizează îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu şi, în acelaşi timp, contribuie substanţial la realizarea angajamentelor de aderare şi la respectarea legislaţiei de mediu. Pentru realizarea acestui obiectiv global, prin POS Mediu se vor finanţa investiţii pentru mai multe segmente. Sectorul apă/apă uzată (total 3,27 miliarde Euro, din care grant UE 2,78 miliarde Euro) va beneficia de cea mai mare parte din fondurile europene alocate POS Mediu (60%). Investiţiile au în vedere extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare, construirea, modernizarea staţiilor de tratare a apei potabile şi a staţiilor de epurare, precum şi creşterea calităţii serviciilor publice de apă şi canalizare, în condiţiile unor tarife acceptabile pentru populaţie. Sectorul de gestionare a deşeurilor/ reabilitarea terenurilor poluate istoric (total 1,17 miliarde Euro, din care grant UE 0,93 miliarde Euro) vizează crearea de sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel regional, în paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri neconforme. Se vor finanţa măsuri de colectare, sortare, transport, tratare şi depozitare a deşeurilor menajere combinate cu măsuri de reducere a cantităţii de deşeuri, conform cu principiile şi practicile Uniunii Europene în domeniu. Alocări mai mici sunt pentru : Sectorul protecţia naturii ( 215 milioane Euro, din care grant UE 172 milioane Euro) care vor să asigure un management corespunzător al ariilor protejate şi, implicit, stoparea degradării biodiversităţii şi a resurselor naturale sau Protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere ( 329 milioane Euro, din care grant UE 270 milioane Euro) în care se urmăreşte protejarea populaţiei şi a bunurilor materiale de efectele devastatoare ale inundaţiilor.

Problema majoră constă în a găsi surse de finanţare care să acopere deficitul de finanţare până la 29 de miliarde de euro, în fericitul caz în care întreaga sumă alocată POS Mediu va fi accesată. În plus, să nu uităm că şi guvernul român vine cu partea sa de cofinanţare. Chiar şi punând la socoteală exerciţiul financiar care îi va urma celui prezent, din 2013 până în 2020 suma de bani pe care trebuie să o asigure autorităţile române este imensă, ridicându-se la peste 20 de miliarde de euro (o aproximare). Chiar şi în condiţiile unor creşteri economice spectaculoase şi sănătoase această sumă ar fi fost o povară bugetară însemnată căci, să fim serioşi, impactul mediatic al politicii de mediu nu este nici pe departe la fel de spectaculos precum inaugurarea a 20 de kilometri de autostradă sau a unei centuri ocolitoare chiar dacă necesitatea este evidentă din punct de vedere strict tehnic dar şi politic căci neîndeplinirea termenelor la care s-a angajat va aduce României şi prejudicii politice. În final, miza politicii de mediu şi a angajamentelor luate de România este oferirea tuturor cetăţenilor români a unui cadru de viaţă sănătos, cât mai puţin poluat, curat şi demn de Uniunea Europeana. Însă pentru aceasta chiar românii trebuie cointeresaţi!

În momentul de faţă marea majoritate a liniilor de finanţare prin intermediul Programului Operaţional de Mediu sunt deschise, depunerea proiectelor fiind continuă, până la contractarea tuturor fondurilor alocate fiecărei axa prioritare. Astfel se pot depune proiecte pentru: extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, pentru dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor, reabilitarea zonelor poluate istoric, pentru protecţia împotriva inundaţiilor, reducerea eroziunii costiere.
Sursa:
http://www.mmediu.ro/programe_finantare/

Codruţ Constantinescu

Pentru curăţarea Pet-istanului

2010-04-20T01:23:00.001-07:00

Dosar revista 22

Infrastructura de mediu a fost, alături de cea rutieră printre cele mai văduvite dacă nu chiar duşmănite de regimul comunist. Evident, slujbaşii mărunţi de la Bucureşti nu au inventat nimic nou ei doar preluând dispreţul faţă de natură (la pachet cu cel faţă de fiinţa umană) al stăpânilor de la Moscova. A da vina pe vechea moştenire este o scuză facilă dar, în acelaşi timp, desemnează o realitate dureroasă. Încetul cu încetul, în timp, problemele de mediu vor fi rezolvate din punct de vedere al implicării autorităţilor însă nu sunt atât de sigur că acest proces va fi însoţit de schimbarea percepţiei faţă de natură pe care o are o mare parte din români. Televiziunile s-au specializat ca după fiecare week-end prelungit, Revelion în stradă, 1 mai muncitoresc, să arate tonele de gunoaie abandonate pe domeniul public, la întâmplare, de către petrecăreţii grăbiţi. Aceste ştiri ar plictisi daca nu ar evoca o realitate care parcă nu doreşte să se schimbe: dispreţul românilor pentru spaţiul public. Spaţiul nimănui? Nu ştiu, dar cu siguranţă nu spaţiul celor care produc această spectaculoasă poluare. O încercare de explicaţie a indiferenţei (în cel mai bun caz) sau mâniei populare faţă de natura României ( nu ceva abstract ci format din ogoare, vâlcele, lacuri, piscuri sau grohotişuri): comunismul a distrus educaţia naţiunii şi în această direcţie, a respectului faţă de mediul înconjurător (l-a mutat în manuale unde codru-i frate cu românul) căci nu şi-a dat seama de efectele colaterale pe care le-a avut naţionalizarea amplă a proprietăţii în general, confiscarea ţării de către un Stat omnipotent şi omniscient dar care s-a transformat în duşmanul unei însemnate părţi a poporului. Urând Statul această proporţie a poporului român a ajuns să urască în mod firesc proprietatea acestui Stat iar natura, aparţinând Statului (deci nu nouă, noi nu avem nimic a face cu ea) nu îi mai interesează. Le este indiferentă căci atunci când ceva îţi aparţine faci tot posibilul să-l protejezi, înfrumuseţezi, păstrezi nealterat nu să-l distrugi căci România a ajuns un adevărat Pet-istan.

Multe oraşe au început, e drept, destul de timid, să adopte elemente concrete ale politicii de mediu precum locuri speciale, betonate, înconjurate cu garduri în care se depozitează containere ecologice dar şi recipiente speciale de reciclare a deşeurilor. În gări am văzut coşuri în care se speră să se colecteze gunoiul în mod corect, plastic la plastic, hârtie la hârtie etc. Lăudabile iniţiative însa spiritul comunitar occidental încă nu a păşit şi el, în acelaşi timp precum acquis-ul în România (este imposibil să dai o OUG prin care să-l legiferezi) căci la scurt timp containerele sau coşurile de gunoi speciale au fost vandalizate de oamenii străzii şi/sau de câinii comunitari care constituie încă o problemă nerezolvată în multe oraşe româneşti. Ne întrebăm dacă nu cumva şi politicilor de mediu li se aplică vechiul principiu maiorescian al formelor ( politica de mediu) fără fond (lipsa voinţei poporului de a şi le asuma). Lipsa unui partid ecologist reprezentativ, cu o pondere însemnată în eşichierul politic românesc, lăsând la o parte calitatea umană submediocră a celor care au îmbrăţişat această cauză de-a lungul celor douăzeci de ani vine să dovedească suplimentar dispreţul românilor faţă de acest gen de problematică ce este la mare modă în Occident de vreo patruzeci de ani.

Abordarea negaţionistă şi terminatoarea gen nu s-a făcut nimic şi s-a furat totul în ultimii douăzeci de ani nu stă în picioare. Realitatea este însă că s-a făcut prea puţin în comparaţie cu nevoile reale. În plus, românii au o mare problema de mentenanţă la nivel general, de societate: nu este suficient să realizezi o investiţie, mai trebuie şi să ai grijă de ea, să-i menţii randamentul şi funcţionarea chiar dacă aceasta nu mai presupune comisioane la fel de mari. Căci fără mentenanţă societatea românească nu va reuşi niciodată să-şi acopere toate goluri şi va fi mereu în stadiul veşnicei cârpeli/ peticeli. Astupi prost o hârtoapă ştiind că şi la anul o vei acoperi tot tu. Fără să vreau am dat de mai multe ştiri despre diverse problematici de mediu, puţin băgate în seama : oraşul brăilean Însurăţei va dispune de o staţie de compostare pentru deşeuri biodegradabile. Scopul investiţiei de 779.600 euro este rezolvarea problemei depozitării la întâmplare a gunoiului de grajd din Însurăţei şi din satele arondate şi transformarea lui în îngrăşământ agricol. Proiectul a fost câştigat în cadrul Programului PHARE 2005 Coeziune economică şi socială şi va fi finalizat la sfârşitul anului 2010. Primăria municipiului Botoşani va asigura încălzirea a două instituţii publice cu ajutorul energiei eoliene căci municipalitatea a obţinut o finanţare în valoare de 754.000 de lei de la Administraţia Fondului de Mediu în vederea asigurării energiei neconvenţionale pentru producerea energiei termice în Şcoala 9 şi în căminul social Indagro. Investiţiile în parcurile eoliene din zona Dobrogei se vor ridica la peste 4 miliarde euro în următorii trei ani. În prezent, în judeţul Constanţa, cinci companii naţionale şi internaţionale derulează astfel de proiecte, aflate în diferite stadii de execuţie - Eolica, CEZ, Enel, Energias de Portugal si Iberdrola. Alte zeci de proiecte autorizate sau în curs de autorizare vizează dezvoltarea de centrale eoliene în localităţile Pantelimon, Ostrov, Siliştea, Gălbiori, 23 August, Pecineaga, Adamclisi, Istria, Săcele, Târguşor, Dorobanţu, Peştera, Topraisar şi Vulturul. Dacă până acum trei ani reprezentanţii autorităţilor locale nu priveau cu interes proiectele eoliene şi în unele cazuri au pus chiar piedici în calea dezvoltării programelor energetice, începând cu anul trecut situaţia s-a schimbat radical. Faptul că, odată cu demararea lucrărilor pentru „fermele eoliene”, investitorii amenajează şi sistematizează suprafeţe întinse de teren (drumuri, alimentare cu energie, apă, etc.), i-a determinat pe factorii de decizie locali să facă eforturi în vederea atragerii acestor oameni de afaceri. (http://www.fonduri-structurale.ro ) Frunzărind diverse portaluri dedicate fondurilor europene, observând mulţimea lucrurilor bune adică a proiectelor care se finalizează, se derulează sau se demarează nu poţi să nu te întrebi unde sunt toate acestea în percepţia publică? Au ele loc în altă ţară decât cea reflectată de mass-media românească degrabă iubitoare de lacrimi şi sânge?

Codruţ Constantinescu

APEL E-EDUCATIE

2010-04-20T00:15:00.000-07:00

APEL E-EDUCATIE PROGRAMUL OPERATIONAL CRESTEREA COMPETIVITATII ECONOMICE

Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale a anuntat lansarea apelului de proiecte pentru Operatiunea 3.2.3 "Sustinerea implementarii de aplicatii de E-Educatie si asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar” , Axa 3, POSCCE. Inregistrarea proiectelor se va realiza on-line in mod continuu, incepand de astazi, 15 aprilie 2010. Termenul-limita de inregistrare a proiectelor este 15 iunie 2010, ora 16.30.

Scopul principal al acestei operatiuni consta in dezvoltarea sau extinderea unei platforme care sa permita furnizarea unor solutii de invatamant prin mijloace electronice, disponibile on-line.
Beneficiari eligibili sunt:
• Autoritatile publice centrale si locale
• Structuri asociative ale APL-urilor
• Institutiile publice de la nivel central si local
• Institutii de invatamant superior de drept public acreditate
• Parteneriate intre APL-uri sau/si institutii publice ce functioneaza la nivel local
• Biblioteci de drept public cu personalitate juridica
Suma totala alocata acestui apel de proiecte este de 82 milioane lei, din care aproximativ 66,9 mil. lei FEDR si 15,1 mil. lei de la bugetul de stat.
Valoarea maxima cu care poate fi finantat un proiect ajunge la 15 milioane lei la nivel national si respectiv 5 milioane lei la nivel local.

Intensitatea ajutorului nerambursabil poate varia intre 98% si 100% in functie de categoria de solicitanti.
Sursa: www.mcsi.ro

NOU APEL Masura 141 sprijinirea feremelor agricole de subzistenta

2010-04-20T00:08:00.000-07:00

Masura 141

In perioada 15 aprilie - 14 mai 2010 se va desfasura a doua sesiune de depunere a proiectelor pentru Masura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta” din cadrul PNDR.

Prin Masura 141 se acorda sprijin public nerambursabil de 1.500 de euro/an/ferma de semi – subzistenta, pentru o perioada de cinci ani, unui singur membru al familiei, pentru aceeasi exploatatie agricola.
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin Masura 141 sunt persoanele fizice in varsta de pana la 62 de ani (neimpliniti la data depunerii Cererii de finantare), care desfasoara activitati economice, in principal activitati agricole si a caror exploatatie agricola:
• are o dimensiune economica cuprinsa intre 2 si 8 UDE;
• este situata pe teritoriul tarii;
• este inregistrata in Registrul fermelor/Registrul agricol;
• comercializeaza o parte din productia agricola obtinuta.
Depunerea proiectelor se va face la sediile Direcţiilor pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) judeţene, în intervalul orar 09:00 – 14:00. Solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească cerințele de conformitate şi eligibilitate menționate în Ghidului Solicitantului aferent acestei măsuri. Procedura de selectie este cea afişată pe site-urile www.madr.ro şi www.apdrp.ro, la fiecare DADR şi respectiv CRPDRP, OJPDRP. Termenul limită de depunere pentru această sesiune de cereri de proiecte este: 14 mai 2010, ora 12.00. Anuntarea rezultatelor pentru cererile de finanțare depuse în sesiunea 15 aprilie – 14 mai 2010 se va face după aprobarea Raportului de Selecție de către Directorul General al Autorității de Management. MADR va notifica în scris şi prin intermediul paginii de internet www.madr.ro şi www.apdrp.ro pe toți solicitanții privind rezultatul evaluărilor cererilor de finanțare depuse de către aceştia.

EVENIMENT

2010-02-26T04:28:00.001-08:00

În cadrul Săptămânii Europene a IMM-urilor, 25 mai – 01 iunie 2010, Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Ploieşti va organiza cea de-a 3 a ediţie a târgului „ ARTĂ, ARTIZANAT ŞI MEŞTEŞUG PRAHOVEAN”, care este o manifestare cu caracter informativ, de promovare a produselor hand-made, produselor tradiţionale româneşti: picturi, sculpturi, icoane, decoraţiuni interioare, lumânări, articole din lemn şi lut, pielărie, pietre semipreţioase, costume populare, plante ornamentale şi turtă dulce tradiţională în diverse forme. Acest eveniment îşi propune să le ofere meşteşugarilor posibilitatea de a-şi promova produsele şi în acelaşi timp să le prezinte oportunităţile de finanţare de care pot beneficia atât de la bugetul statului cat şi de la Uniunea Europeană.

Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Ploieşti urmăreşte prin aceste evenimente:

• Să informeze difuzând informaţii în legătură cu asistenţa oferită de UE şi autorităţile naţionale întreprinderilor mici
• Să ofere asistenţă prin crearea unui parteneriat EU-IMM, subliniind pe de o parte faptul că Europa este mai puternică dacă există IMM-uri competitive, iar pe de altă parte faptul că UE este gata să le susţină şi să le ofere consiliere
• Să motiveze IMM-urile existente să-şi lărgească orizonturile, să-şi dezvolte şi să-şi extindă activitatea
• Să difuzeze idei şi să împărtăşească experienţa în domeniul antreprenoriatului
• Să încurajeze prin convingerea tinerilor că antreprenoriatul este o opţiune profesională atractivă

Vă invităm să participaţi la această acţiune, care se va desfăşura în Ploieşti în perioada 27 – 30 mai 2010. Pentru informatii suplimentare, va rugam sa ne contactati la tel: 0244/522.085, fax: 0244/544.054. e-mail:
oficiuploiesti@clicknet.ro sau la sediul nostru din str. Cuza Voda, nr. 8, in incinta Camerei de Comert si Industrie Prahova, la demisol.

Sa pescuim fonduri europene

2010-02-26T04:27:00.000-08:00

A fost lansată Axa prioritară 4 din cadrul Programului Operaţional de Pescuit, destinată dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Mihail Dumitru, a susţinut în data de 10 februarie o conferinţă de presă cu prilejul lansării Axei prioritare 4 a Programului Operaţional de Pescuit (POP), care vizează dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti prin sprijinirea aplicării unor strategii integrate de dezvoltare locală, elaborate de grupuri parteneriale locale (GL-uri). Pentru derularea măsurilor din cadrul acestei axe prioritare, România va beneficia din Fondul European pentru Pescuit de o alocare de 100 de milioane de euro.

Axa 4 susţine identificarea unor soluţii pentru problemele de ordin economic, social şi de mediu generate de fenomenul de epuizare a stocurilor de peşte şi declinul activităţilor de pescuit. Scopul acestor măsuri este acela de a ajuta comunităţile şi zonele pescăreşti să găsească noi resurse sustenabile pentru diversificarea activităţilor economice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în mod sustenabil, pe termen lung. „Urmărim creşterea condiţiilor de viaţă, a nivelului de trai a pescarilor, scopul fiind să păstrăm aceste comunităţi acolo unde ele au existat dintotdeauna, să evităm depopularea acestora şi chiar dacă există un declin al activităţii de pescuit, aceste comunităţi să rămână, să trăiască şi să muncească în aceste zone”, a declarat ministrul agriculturii.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, ministrul Mihail Dumitru a prezentat concluziile Comitetului de Monitorizare pentru Programul Operaţional pentru Pescuit (CMPOP). Astfel, ministrul agriculturii a prezentat calendarul aprobat cu ocazia întrunirii CMPOP, acesta fiind principalul instrument de informare, consultare şi accesare a fondurilor comunitare destinate dezvoltării şi modernizării sectorului de pescuit. Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) 2007-2013 al României este finanţat din Fondul European pentru Pescuit (FEP), ţării noastre fiindu-i alocat, pentru perioada 2007-2013, un buget de 307.618.942,7 euro, din care 230.714.207 euro reprezintă contribuţia FEP.

Sursa: http://www.madr.ro

MECMA, criza si ajutoarele...

2010-02-26T04:25:00.000-08:00

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri vine în ajutorul agenţilor economici din intreaga ţară prin lansarea programelor naţionale de sprijinire a dezvoltării microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii. Aceste programe guvernamentale, prin care se alocă ajutoare financiare nerambursabile, se derulează prin întermediul celor 13 Oficii Teritoriale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii si Cooperaţie, iar, în judeţele Prahova, Ialomiţa şi Călăraşi, prin intermediul Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii si Cooperaţie Ploieşti , cu sediul în strada Cuza Voda, nr. 8, în incinta Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova.

Programele guvernamentale se adresează unor variate categorii de agenţi economici (comercianţi, meşteşugari, femei manager, tineri sau cei care doresc să lanseze noi produse pe piaţă).

Programele finanţate din fonduri guvernamentale în anul 2010 sunt următoarele:
1. “Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă”

Bugetul alocat Programului pentru anul 2010 este de 5.000.000 lei pentru acordarea de alocaţii financiare nerambursabile. Alocaţia financiară nerambursabilă reprezintă maxim 60% din valoarea cheltuielilor eligibile fără TVA, dar nu mai mult de 80.000 lei pentru fiecare beneficiar.

Beneficiari eligibili:

Pot beneficia de alocaţii financiare nerambursabile în cadrul Programului operatorii economici (întreprinderi mici şi mijlocii definite conform prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, societăţi comerciale, societăţi cooperative), care îndeplinesc cumulativ la data solicitării următoarele criterii de eligibilitate:

a) sunt înregistraţi conform Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei şi sunt încadrate în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii;
b) sunt persoane juridice (societăţi comerciale/societăţi cooperative), care au ca obiect de activitate comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, activităţi prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta procedură (coduri CAEN conform Ordinului Preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007, cu modificările şi completările ulterioare, privind actualizarea Clasificării Activităţilor din economia naţională);
c) au cel puţin 3 luni de la înfiinţarea firmei şi codul CAEN pentru care solicită finanţare este autorizat/avizat;
d) au capital social integral privat;
e) nu au datorii la bugetul general consolidat şi bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru;
f) au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane de euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane de euro, la finele anului fiscal anterior (prin active totale se înţelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli în avans);
g) au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250, în anul fiscal anterior;
h) au obţinut profit din exploatare, în exerciţiul financiar precedent depunerii cererii de finanţare;
i) au sediul social, sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României;
j) nu sunt în stare de dizolvare, reorganizare judiciară, lichidare, insolvenţă, faliment, executare silită, închidere operaţională sau suspendare temporară a activităţii;
k) nu sunt în dificultate, în conformitate cu prevederile "Comunicării Comisiei Europene - Linii directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate", publicată în JOUE nr. C 244/2004;
l) au obţinut cel puţin 12 puncte în urma evaluării formularului de preselecţie, conform modelului şi criteriilor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta procedură;
m) prezintă un plan de investiţii care să reflecte modul de utilizare a sumelor acordate, cu o prezentare detaliată a cheltuielilor eligibile pentru care se solicită finanţare;
n) nu au fost emise împotriva întreprinderii decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate;
o) nu au primit un ajutor ilegal.

Cheltuieli eligibile:

Alocaţia financiară nerambursabilă se acordă pentru următoarele categorii de activităţi eligibile:
a) achiziţionarea de tehnică de calcul (tip PC, format din: unitate centrală, monitor, imprimantă/multifuncţional, licenţe necesare desfăşurării activităţii, inclusiv sisteme portabile);
b) achiziţionarea de cititoare pentru cod cu bare;
c) achiziţionarea de cântare electronice cu/fără printer pentru etichetare;
d) achiziţionarea de aparate de marcat electronice fiscale;
e) achiziţionarea de maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsură, control şi reglare necesare desfăşurării activităţilor în cadrul codului CAEN Revizuit 2 pentru care a solicitat finanţare;
f) achiziţionarea de electro şi motostivuitoare;
g) brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi active similare(francize) ;
h) mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale;
i) clădire(construcţie folosită în scopuri comerciale sau hale pentru prestări servicii);
j) mijloace de transport marfă pentru activităţile specifice de comerţ;
k) certificarea unui sistem de management al calităţii mediului/sănătăţii şi securităţii muncii/siguranţei produselor alimentare, în conformitate cu unul din standardele: SR-EN-ISO 9001:2001 (sisteme de management al calităţii); SR-EN-ISO 14001:2000 (sisteme de management de mediu); SR-EN-ISO 22000:2005 (managementul siguranţei produselor alimentare); OHSAS 18001:2004 (managementul sănătăţii şi securităţii în muncă);
l) certificarea unui sistem integrat de management al calităţii (ex: calitate/ mediu;calitate/ siguranţa produselor alimentare;calitate/ sănătatea şi securitatea muncii; calitate/ mediu/ siguranţa produselor alimentare; calitate/ mediu/ sănătatea şi securitatea muncii).

2. “Programul naţional multianual pe perioada 2002-2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului”

Bugetul Programului pentru anul 2010 este de 1.000.000 lei pentru acordarea de alocaţii financiare nerambursabile. Valoarea AFN acordate beneficiarilor este egală cu echivalentul a maximum 90% din valoarea cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar fără să depăşească suma de 50.000 lei pentru fiecare beneficiar.

Beneficiari eligibili:

Pot beneficia de alocaţii financiare nerambursabile în cadrul Programului operatorii economici (întreprinderi mici şi mijlocii definite conform prevederilor Legii nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare), respectiv societăţile comerciale, societăţile cooperative, persoanele fizice autorizate care desfăşoară activităţi economice în mod independent, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale şi asociaţiile profesionale sau fundaţiile, dupa caz, care se încadrează la data solicitării în una dintre următoarele categorii:

a) sunt organizate în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei sau în baza Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi îndeplinesc condiţiile de încadrare în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

b) sunt persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale (înregistrate în registrul comerţului şi autorizate conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale) care desfăşoară activităţi în domeniul meşteşugurilor, în special al celor tradiţionale şi în domeniul artei populare şi artizanatului;

c) sunt constituite ca asociaţii profesionale sau fundaţii şi au ca scop promovarea meşteşugurilor şi a meseriilor care presupun un număr mare de operaţii executate manual, a produselor şi serviciilor cu specific tradiţional, inclusiv din domeniul artei populare şi artizanatului.

Cheltuieli eligibile:

a) participări la târguri şi expoziţii internaţionale, organizate în străinătate, cu stand propriu sau în asociere cu alţi operatori economici;
b) participări la misiuni economice in străinătate;
c) participări la târguri şi expoziţii, organizate în ţară, cu stand propriu sau în asociere cu alţi operatori economici;
d) elaborarea şi producţia de materiale tipărite de promovare a produselor de artă populară, artizanat şi a meşteşugurilor pe suport hartie şi pe suport electronic, redactate în limba română şi cel puţin într-o limbă de circulaţie internaţională;
e) realizarea unui site (in condiţiile inexistenţei altuia deţinut de acelaşi operator economic) pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate, în limba română şi cel puţin într-o limbă de circulaţie internaţională şi în condiţiile inexistenţei altuia deţinut de acelaşi operator economic;
f) achiziţionarea de calculatoare (tip PC şi/sau sisteme portabile, formate din: unitate centrală, monitor, imprimantă simplă sau multifuncţională, licenţe necesară desfăşurării activităţii) ;
g) achiziţionarea de diverse scule, dispozitive, echipamente, utilaje, maşini necesare pentru desfăşurarea activităţii (exceptând liniile tehnologice care nu mai permit păstrarea specificului execuţiei predominant manuale a produselor finite sau serviciilor prestate) ;
h) participări la cursuri de pregătire în ţară şi/sau străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor/serviciilor pe noi pieţe, cursuri de instruire pentru personalul implicat în activităţi legate de calitate/ mediu/ sănătatea şi securitatea muncii/ siguranţa produselor alimentare (auditor intern, responsabil sistem calitate);
i) consultanţa primită în scopul elaborării documentaţiei şi implementării sistemelor de management al calităţii/ mediului/ sănătăţii şi securităţii muncii/ siguranţei produselor alimentare şi a sistemelor integrate;
j) certificarea unui sistem de management al calităţii/ mediului/ sănătăţii şi securităţii muncii/ siguranţei produselor alimentare, în conformitate cu unul din standardele: SR-EN-ISO 9001:2001 (sisteme de management al calităţii); SR-EN-ISO 14001:2000 (sisteme de management de mediu); SR-EN-ISO 22000:2005 (managementul siguranţei produselor alimentare); OHSAS 18001:2004 (managementul sănătăţii şi securităţii în muncă);
k) certificarea unui sistem integrat de management al calităţii (ex: calitate/mediu; calitate/ siguranţa produselor alimentare; calitate/ sănătatea şi securitatea muncii; calitate/ mediu/ siguranţa produselor alimentare; calitate/ mediu/ sănătatea şi securitatea muncii).
Bunurile achiziţionate în cadrul programului pot fi mijloace fixe sau obiecte de inventar.

3.“Programul naţional multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.”

Bugetul alocat Programului pentru anul 2010 este de 600.000 lei, din care:
• 40.000 lei pentru finanţarea etapei I, repartizată în mod egal pentru 13 OTIMMC-uri;
• 60.000 lei pentru finanţarea etapei II, repartizată în mod egal pentru 13 OTIMMC-uri, pentru organizarea campaniilor de informare din cadrul caravanei “Zilele femeilor întreprinzător” în 13 oraşe;
• 420.000 lei pentru finanţarea etapei III, gestionată de Agenţie pentru organizarea şi desfăşurarea cursurilor de educaţie antreprenorială pe durata a cinci zile, în opt locaţii;
• 80.000 lei pentru finanţarea etapei a IV-a, gestionată de Agenţie pentru organizarea „Forumului Antreprenoriatului Feminin”
Beneficiarii Programului

Beneficiază de prevederile Programului femeile care au cetăţenie română şi care îndeplinesc la data depunerii formularelor de înscriere următoarele criterii de eligibilitate:
- au vârsta peste 18 ani;
- au cel puţin studii medii definitivate;
- s-au înscris la activităţile prevăzute în Program, pe baza formularelor de înscriere corespunzătoare (anexele nr. 1 şi 2 la procedură).
Pentru participare la cursuri în fiecare locaţie se alocă prioritar maxim 5 locuri femeilor care provin din mediul rural, medii sociale defavorizate şi minorităţi etnice, numărul de locuri putându-se extinde pâna la completarea locurilor rămase disponibile, dar nu mai mult decât maxim prin procedură.

Nu beneficiază de acest program, persoanele care desfăşoară activităţi de consultanţă de orice tip şi absolventele cursurilor de pregătire antreprenorială derulate în cadrul Programului în anii 2005, 2006, 2007, 2008 şi 2009.

4. “Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START”

Bugetul alocat Programului pentru anul 2010 este de 6.000.000 lei pentru organizarea şi desfăşurarea cursurilor de pregătire antreprenorială UNCTAD EMPRETEC şi acordarea de Alocaţii Financiare Nerambursabile (AFN).
Valoarea alocaţiei financiare nerambursabile este de maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investiţii (fără TVA), dar nu mai mult de 100.000 lei pentru fiecare beneficiar.
Beneficiarii Programului

Pot beneficia de prevederile Programului: persoanele fizice şi societăţi comerciale (microîntreprinderi) care îndeplinesc cumulativ, la data depunerii Formularului de înscriere în program, următoarele criterii de eligibilitate:

1. Pentru persoanele fizice
a) să fie cetăţeni români;
b) să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani neîmpliniţi;
c) să aibă studii medii sau superioare definitivate cu diplomă de Bacalaureat/Licenţă sau Adeverinţă care sa ateste finalizarea studiilor.
2. Pentru societăţi comerciale (microîntreprinderi)
a) să fie organizate în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale cu modificările şi completările ulterioare şi în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei;
b) să fie microîntreprinderi, conform prevederilor art. 2 şi ale art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare (până la 9 angajaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei) ;
c) să aibă capital social integral privat;
d) asociatul sau acţionarul să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani neîmpliniţi; numai un singur asociat/acţionar al societăţii comerciale eligibile poate beneficia de acest program; în situaţia în care solicitantul nu este acţionar/asociat majoritar, este obligatoriu să fie administratorul numit al societăţii. Este permisă asocierea cu persoane care au mai mult de 40 de ani, dacă procentul părţilor sociale/acţiunilor deţinut de acestea nu este decisiv în luarea deciziilor în cadrul societăţii;
e) asociatul unic/asociatul/acţionarul este cetăţean român;
f) asociatul unic/asociatul/acţionarul să aibă cel puţin studii medii definitivate;
g) să aibă cel mult 2 ani de la autorizare/înregistrare la Registrul Comerţului la data depunerii Formularului de înscriere /Formularului de preselecţie şi să aibă ca obiect de activitate producţia de bunuri materiale şi/sau prestarea de servicii şi/sau comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă.
h) să nu aibă datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru.

5. “Programul naţional multianual pe perioada 2002 – 2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri”
Obiectivul general îl reprezintă dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din România, prin înfiinţarea unor noi incubatoare de afaceri, precum şi prin îmbunătăţirea eficienţei incubatoarelor de afaceri deja existente.

Anatomia unui proiect

2010-02-11T00:04:00.001-08:00

Nu trece zi fără să fim bombardaţi de informaţii referitoare la situaţia proiectelor europene/comunitare, de cele mai multe ori informaţiile fiind prăpăstioase căci la asta se pricepe cel mai bine mass-media din România, degrabă vărsătoare de panică. Concluzia este clară: nu merităm banii care ni se dau de la Uniune atât timp cât nu reuşim să-i cheltuim, ca şi cum procesul ar fi la fel de simplu precum a-ţi face cumpărăturile la chioşcul din spatele blocului: ai banii Uniunii în buzunar, te uiţi în vitrină, îţi place un drum sau o şcoală, ceri vânzătorului, întinzi banii şi iei produsul acasă. In acest punct al discursului mass-media şchioapătă căci nu pune accentual pe modalităţile de cheltuire ale banului comunitar care nu sunt în nici un caz asemănătoare cu cele ale bugetului Statului. De ce? Pentru că este vorba de un proces mult mai complicat şi imposibil de rezumat în treizeci de secunde sau 3000 de caractere.

Se pare că însuşi guvernul Boc nu a înţeles prea bine importanţa existenţei unor specialişti adevăraţi în domeniu deopotrivă ce prin diminuarea drepturilor salariale ale celor care au o mare experienţa şi lucrează în autorităţile de management ale programelor operaţionale prin care se derulează celebrele Fonduri Structurale i-a determinat să plece către alte orizonturi mai bănoase (firmele de consultanta, de exemplu). Aceasta este de altfel una din cauzele întârzierii analizării şi, în final, respingerii sau aprobării proiectelor care se face întotdeauna prin semnarea unui contract. Una din caracteristicile esenţiale ale unui proiect este aceea că se poate vorbi despre el ca fiind operaţional, în viaţă, doar după ce cele două părţi, solicitantul, cel care l-a întocmit şi care doreşte să facă ceva şi autoritatea de management (cea care dă) au semnat un contract în care ambele părţi au obligaţii şi drepturi. Dar ce este un proiect? Puţină lume din afara cercului strâmt al celor direct implicaţi cunoaşte câte ceva despre anatomia unui proiect.

În primul rând un proiect, orice proiect, pleacă de la una sau mai multe probleme. Teoria de specialitate ne informează că o problemă poate fi definită ca o situaţie sau un ansambu de situaţii percepute ca fiind negative, care afectează un grup de oameni la un moment dat. Orice proiect ar trebui să reflecte nevoile grupurilor ţintă cărora se adresează şi să fie în concordanţă cu acestea. Nimic nu pare a fi mai simplu decât enunţarea problemei însă mai trebuie precizat că problema trebuie să fie specifică adică să se adreseze cu claritate unui anumit domeniu în care este implicat grupul ţintă. Căci toată filozofia proiectului este aceea de a îmbunătaţii situaţia dintr-o zonă concretă (a repara/construi un drum comunal dintre două sate, a reabilita un centru de bătrâni, o şcoală sau a instrui cincizeci de şomeri). Vagul nu-şi are locul aici. Pentru a fundamenta problema toate datele referioare la existenţa problemei ar trebui strânse înainte de a începe redactarea proiectul. Scopul proiectului este acela de a răspunde direct la problema identificată arătând că o situaţie negativă se poate transforma într-una pozitivă ca urmare a derularii proiectului propus.

Pentru a dovedi cât de concret este un proiect trebuie avut în vedere constituirea acestuia, răspunzând la o schema simpatic prescurtata SMART. Uşor de reţinut căci SMART reprezintă iniţialele unor cuvinte englezeşti traduse/ calchiate rapid în limba româna a mai multor notiuni esenţiale în buna scriere a unui proiect: Specific, Măsurabil, Abordabil (aici intervine o mică eroare de traducere căci una este achievable şi alta abordabil cuvânt care în română te duce mai degrabă cu gândul la o femeie şi nu un proiect) Realist şi încadrat în timp (de la cuvântul englez Time). Un proiect are un obiectiv general şi mai multe obiective mai mici, punctuale, denumite obiective specifice. Schema logică SMART se îndeplineşte prin diverse activităţi, mijloace de a atinge un obiectiv, mici paşi făcuţi pentru realizarea obiectivelor specifice. Activităţile sunt importante căci ele trebuie să justifice cheltuielile bugetare pe care fiecare proiect le are. Banii europeni şi cofinanţarea naţională, banii exteriori beneficiarului sunt prevăzuţi în acest buget. Activităţile sunt planificate într-un anumit interval temporal care trebuie respectat. Planificarea, un concept care încă ne sună comunist (ştim foarte bine puterea fantastică a comunismului de a perverti orice concept şi orice formă de organizare umană) presupune enunţarea activităţilor, descrierea lor în secvenţe, estimarea resurselor necesare, responsabilităţi şi eşalonarea în timp. Un sfat oferit de consultanţii cu experienţă în domeniu: activităţile nu trebuie planificate până în ultima lună a derulării proiectului, fiind de preferat să se lase o lună-două-trei pentru posibile prelunguiri ale termenelor de îndeplinire a activităţilor. În funcţie de cât de bine au fost stabilite acţiunile şi finanţarea lor, solicitantul poate termina proiectul la timp. În anumite condiţii justificate se pot cere şi amânări. Activităţile costă de aceea ele au o evaluare financiara în buget. În cazul neplăcut în care se uită a se stabili valoarea financiară a unei activităţi şi nu este prinsă în buget aceasta îl poate costa serios pe cel care derulează proiectul căci probabil va trebui să desfăşoare acea activitate dar pe banii lui şi nu ai Uniunii Europene.

Toate proiectele au două tipuri de activităţi: cele care caracterizează esenţa proiectului, pentru care se scrie un proiect dar şi activităţi specifice managamentului de proiect cum ar fi: promovarea, organizarea echipei de proiect, achiziţiile publice, auditul, raportarea şi monitorizarea. Un principiu vital pe care toţi cei care ar dori să depună un proiect trebuie să-l cunoască încă de la începutul construcţiei unui proiect este cel al rambursării. După semnarea contractului beneficiarul va cheltui din banii săi pentru a demara proiectul şi a realiza câteva din activităţile de la începutul proiectului urmând ca ulterior să întocmească un dosar de rambursare în care să ataşeze toate documentele care dovedesc plăţile effectuate. Pe baza acestui dosar după o anumită perioadă (care nu este deloc mică, mergând de la 2 la 3 luni ! şi care poate deregla serios derularea unui proiect căci beneficiarul trebuie să asigure acest flux financiar) se primesc banii pe care îi datoreaza autoritatea de management în conformitatea cu procentul stabilit (50-60-85%). După şase luni de la semnarea contractului este obligatoriu ca beneficiarul să facă o cerere de rambursare altfel contractul poate fi reziliat căci autoritatea de management consideră că proiectul trenează. Dacă în şase luni nu ai făcut nimic, puţine şanse să mai faci ceva după! Aproape toate proiectele pot beneficia de o prefinanţare, idee concepută tocmai pentru a-i ajuta pe beneficiari să demareze proiectul. Cuantumul sumei este variabil (în jurul a 10-15% din totalul cheltuielilor eligibile cele care se împart între Uniunea Europeană şi beneficiar). De preferat ar fi însă să nu se apeleze la acest ajutor căci pe parcursul derulării proiectului autoritatea de management îşi va recupera treptat prefinanţarea din plăţile regulate.

Este recomandabil ca beneficiarul să aleagă un partener, doi, trei, în funcţie de natura proiectului (nici prea mulţi căci apare riscul încurcăturilor de tot felul). Partenerii se aleg în ideea de a se completa cu beneficiarul şi nu de a complica derularea unui proiect eventual prin dublarea de atribuţii şi competenţe. Mulţi solicitanţi aleg stabilirea unor parteneriate mai mult de formă pentru că existenţa acestora este încurajata de Uniunea Europeana prin acordarea unor puncte în plus în momentul evaluării proiectului. Preferabil ar fi ca cel care scrie şi doreşte să implementeze un proiect să acorde puţină atenţie şi cunoaşterii evaluatorului şi a ceea ce va determina aprobarea proiectului sau respingerea lui. Evaluarea se face de obicei, în funcţie de programele operationale, de cel puţin doi evaluatori independenţi care vor judeca cererea de finanţare (o altă denumire mai tehnică a proiectului) după anumite criterii transparente şi după un punctaj care este anexat în ghidul solicitantului. Din păcate, de prea puţine ori doritorul de bani europeni consultă cu atenţie, măcar după completarea proiectului cerinţele evaluării. Care ar fi criteriile de selecţie? În primul rând relevanţa. Proiectul trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor politicilor şi strategiilor europene, naţionale şi la soluţionarea nevoilor grupurilor ţintă, aducând valoare adăugată (condiţia esenţială căci U.E. nu finanţează proiectele care băltesc în inerţie şi a căror principal scop este acela de a mulge banii comunitari pentru diverse şuşanele, comisioane). În al doilea rând, contează metodologia proiectului, adică felul cum este structurat, dacă este coerent, dacă are o structură logică etc. În al treilea rând, se priveşte proiectul din perspectiva sustenabilităţii lui adică a felului cum poate fi continuat după ce finanţarea Uniunii Europene se sfârşeşte (într-un an sau doi). Un ultim aspect tehnico-economic de care se ţine seama este raportul între cost şi eficienţă, dacă proiectul prezintă clar rezultatele aşteptate în raport cu resursele utilizate.

Care ar fi cele mai întâlnite greşeli atunci când se redactează un proiect? (evident, şi aceste greseli sunt diferite în functie de programul sectorial caruia i se adresează proiectul). Foarte multe proiecte au fost descalificate din start, cel puţin în cadrul programului de dezvoltare a resurselor umane, pentru că solicitanţii şi-au dezvăluit identitatea. Alte greşeli de evitat ar fi: importanţa scăzută acordată sustenabilităţii, activităţi neeligibile (care nu pot fi finanţate prin fondurile structurale), dificultăţi în a identifica grupurile ţintă etc. Din această perspectivă care ar fi caracteristicele unui proiect de succes? Proiectul ar trebui să fie logic şi clar argumentat, să fie încadrat foarte bine în progremele operationale sectoriale şi în stufoasa lor împărţire pe axe prioritare şi domenii majore de intervenţie (care se pot consulta pe mai multe site-uri de specialitate), să aducă valoare adăugată, să fie sustenabil, să aibă o planificare riguroasă, un buget clar şi bine detaliat, persoane cu experienţă în derularea proiectului. Aparent destul de simplu, în realitate destul de complicat pentru că un alt principu care guverneaza banul comunitar (spre deosebire de cel guvernamental) este cel al responsabilităţii.

Nu ar trebui să fim îngrijoraţi că nu vom cheltui întreaga sumă pe care Uniunea Europeană ne-a alocat-o estimativ. Nici ţările care au aderat în Uniune în anul 2004 nu au atras dintr-o dată toate sumele. Şi decât să cheltuieşti aiurea şi apoi să dai banii înapoi Comisiei mai bine încet şi...corect. Poate că ar fi bine dacă nu am mai fi prăpăstioşi şi panicarzi / panicati. A cheltui banul comunitar este un proces care se învaţă treptat. Ceea ce ar trebui încurajat ar fi stabilitatea instituţională a scheletului care administrează acest proces. Un om care se ocupă cu aceste chestiuni nu se califică în două luni ci într-un deceniu de experienţă. A-l trata ca pe bugetarul de rând care suge sângele poporului ni se pare o aberaţie care-şi are sorgintea în demagogia comunistă a egalităţii tuturor oamenilor muncii de la ţară şi oraş. Să nu uităm faptul că fondurile comunitare în sine nu pot rezolva toate problemele ţării, ele doar contribuind, e drept, într-o manieră substanţială, la dezvoltarea ei. Mult mai importante sunt deciziile guvernului national iar această afirmaţie se poate proba aducând în discuţie cazul grec, ţară admisă în 1981 care a accesat multe fonduri europene, a rambursat Comisiei destule şi care se află în pragul falimentului. De altfel, se pare că din cauza Greciei Comisia Europeana a impus treptat noi şi noi reglementări şi reguli pentru a se asigura că banii olandezilor, britanicilor şi danezilor (căci fondurile comunitare nu sunt utopice, nu apar din eter ci din contribuţia tuturor statelor membre!) nu dispar în investiţii dubioase, centre de perfecţionare profesională ziua şi în timpul inspecţiilor oficialilor de la Bruxelles şi baruri dubioase noaptea. Departe de noi gândul că am epuizat în câteva paragrafe o literatură de specialitate de sute de pagini însă credem că prezentarea acestor rudimente informaţionale depre ideea de proiect nu poate decât sa-l ajute pe cel care îşi doreşte să obţină această formă de finanţare aflată la mare modă.

Codrut Constantinescu

Ajutoare de stat pentru sprijinirea societatilor afectate de criza economica

2010-02-11T00:01:00.000-08:00

La data de 04.12.2009 Comisia Europeana a avizat Schema cadrului national temporar de acordare a ajutoarelor de stat pentru sprijinirea societatilor afectate de actuala criza economica si financiara, propusa de Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (ordonator secundar de credite).

Prin aceasta schema de finantare, agentii economici aflati in dificultate dupa data de 01.07.2008 pot beneficia de ajutoare financiare nerambursabile de pana la 500.000 euro pentru intreprinderile mici ( care au intre 10-49 angajati) si mijlocii (care au intre 50 si 249 de angajati) si 250.000 euro pentru microintrepinderi ( care au pana in 9 angajati).

Prin acest program cheltuielile eligibile sunt:

- 1. debitele si accesoriile aferente acestor debite catre bugetul consolidat al statului datorate incepand cu data de 01.07.2008 in limita a 25% din valoarea financiara necesara viabilitatii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 2. datoriile catre furnizorii de materii prime/materiale si servicii necesare desfasurarii activitatii curente ale intreprinderii, inregistrate incepand cu data de 01.07.2008 in limita a 20% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 3. achizitii de materii prime si materiale necesare continuitatii activitatii intreprinderii in limita a 25% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 4. Investitii in active corporale referitoare la: echipamente tehnologice- masini, utilaje si instalatii de lucru, in limita a maxim 50% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri;

- 5. Investitii in active necorporale referitoare la: brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si active similare, in limita a maxim 10% din valoarea financiara necesara viabilizarii intreprinderii conform Planului de afaceri.

Actul normative ( hotararea de guvern) de punere in aplicare nu a fost publicat deoarece nu s-a stabilit modalitatea de finantare, respective guvernamentala sau comunitara.

Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii a realizat o procedura care se afla deocamdata la stadiul de PROIECT asteptand probabil decizia guvernamentala pentru a fi aplicata (in forma prezentata sau in alta).

A se astepta HG pentru a vorbi despre implementarea programului. Agentia a intocmit un draft de procedura dar pana cand nu se adopta un cadru legal aceasta ramane consultativa.

Extensie termen sprijin firme

2010-01-20T04:33:00.000-08:00

Intreprinderile private cat si cele cu capital de stat inca mai pot depune cereri de finantare pentru servicii de recrutare a fortei de munca defavorizata. Fondurile sunt alocate prin trei scheme de ajutor de stat, prin care au putut fi accesate cele 142 milioane euro de catre toate intreprinderile.

Avand in vedere Corrigendum nr. 2 la Ghidul Solicitantului pentru cereri de ajutor de stat si ajutor de minimis, termenul limita pentru transmiterea electronica a cererilor de ajutor în cadrul urmatoarelor linii de finantare:

• "Sprijin financiar pentru ocupare" (nr. 73)

• "Sprijin financiar pentru ocuparea persoanelor din mediul rural" (nr. 74)

• "Programe de mentorat pentru tinerii angajati" (nr. 75)

• "Calificarea/recalificarea angajatilor proprii" (nr. 76)

• "Bani pentru sanatatea si siguranta salariatilor" (nr. 78).

se prelungeste pâna la utilizarea integrala a fondurilor alocate schemelor de ajutor, dar nu mai târziu de data de 31/03/2010, ora 16.00.

Conditii de eligibilitate:

- acestea nu pot constitui parteneriate cu niciun fel de furnizori.
- Intreprinderile pot depune proiecte pe toate cele trei scheme, iar in cazul acceptarii proiectului, pot obtine prefinantari de 30% din cheltuielile pe primul an al proiectului.
- Cele 133 milioane euro alocate din buget prin cele trei scheme de stat vor putea fi accesate prin POS DRU (Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane).

In cadrul schemei pentru subventionarea angajarii de personal, se acorda fonduri in valoare de 61 milioane euro, accesibili in perioada 2009-2010. Domeniile majore de interventie sunt "Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare" (ap 5.1) si "Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca", (ap 5.2).

Firmele care care vor recruta angajati defavorizati sau cu handicap, vor putea primi 50% din costurile salariale pentru primele 12 luni pentru angajarea unui lucrator defavorizat, 50% din costurile salariale pentru primele 24 luni ( 100% din primul an de angajare) in cazul unui lucrator extrem de defavorizat si 75% din costurile salariale pentru primele 24 luni dupa angajare pentru un lucrator cu handicap, urmand sa ii fie decontat apoi 100% din costurile suplimentare generate de incadrarea acestora in munca.

Lucrator defavorizat= orice persoana care nu a avut loc de munca regulat remunerat in ultimele 6 luni sau nu a absolvit o forma de invatamant secundar sau nu detine o calificare profesionala sau are o varsta de peste 50 de ani sau traieste singura avand in intretinere una sau mai multe persoane sau este membru al unei minoritati etnice.
Lucrator extrem de defavorizat= orice persoana care a fost in somaj cel putin 24 de luni.

Locul vacant trebuie sa exista ca urmare a demisiei, unui handicap, a pensionarii pentru limita de vrasta, a reducerii voluntare a timpului de lucru sau a incetarii raporturilor de munca pentru abatere profesionala si NU ca rezultat al reducerii unor posturi. Posturile pentru care intreprinderea substituie angajatul sau angajatii pierduti ca urmare a reducerii posturilor pe parcursul ultimelor 12 luni prin angajarea unor lucratori defavorizati sau nu handicap nu sunt eligibile pentru ajutorul de stat pentru ocuparea fortei de munca.

A doua schema a ajutorului este acordat in scopul formarii profesionale a angajatilor, domeniu pentru care statul a alocat 56 milioane de euro. Domeniile de interventie sunt (2.1) "Tranzitia de la scoala la viata activa", (2.3) "Acces si participare la FPC" si (3.2) "Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii”.

Fondurile se acorda procentual, in functie de costurile de formare profesionala generala sau specifica a angajatilor. In functie de dimensiunea intreprinderii si de tipul de formare profesionala, finantarile de acorda astfel:

Intreprindere mica - formare generala: 80%, formare specifica: 45%
Intreprindere medie - formare generala: 70%, formare specifica: 35%
Intreprindere mare - formare generala: 60%, formare specifica: 25%.

Ultima schema se acorda sub forma de ajutor de minimis pentru imbunatatirea conditiilor de sanatate si securitate in munca, domeniu de interventie care beneficiaza de 25 milioane euro, pentru perioada 2009-2010. Fondurile se acorda pentru cheltuieli cu activitati si interventii (inclusiv informare, instruire si investitii privind asigurarea sanatatii si securitatii la locul de munca), prevenirea bolilor profesionale, informarea si instruirea lucratorilor in domeniul sanatatii si securitatii la locul de munca si asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare asigurarii securitatii si sanatatii la locul de munca, prin axa prioritara "Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii", (3.2).

Finantarile pot ajunge la 100% din costurile eligibile conform regulilor de eligibilitate pentru POS DRU, maxim 200.000 ajutor de minimis in 3 ani consecutivi ( maxim 100.000 pentru intreprinderile din sectorul transporturilor), fiind cumulate toate ajutoarele de minimis.

Valoarea cererii de finantare pentru primele doua scheme este de minim 10 mii euro si maxim 2 milioane de euro, iar pentru cea de-a treia schema, limitele sunt intre minim 10 mii euro si maxim 200 mii euro.

Autoritatea de Management POS DRU:
Tel. 021 315 02 09, 021 315 0208
Fax 021 315 02 06
Email: posdru@fseromania.ro
www.fseromania.ro

Organismul Intermediar pentru implementarea POS DRU in Regiunea Sud-Muntenia functioneaza in orasul Calarasi, tel. 0242 314 048 fax. 0242 314431.

informareposdru@fsesudmuntenia.ro

Generation'89

2010-01-08T01:13:00.000-08:00

Tinerilor născuţi în anul 1989 din Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Marea Britanie, Polonia, România şi Ungaria li se oferă posibilitatea să candideze pentru a lua parte la proiectul european Generation 89. Proiectul se desfăşoară sub patronajul scriitorului şi omului politic Vaclav Havel şi îşi propune să aniverseze căderea sistemelor totalitare din Europa oferindu-le celor născuţi în anul 1989 o platformă de comunicare. Tinerii vor participa între 25 şi 28 aprilie 2010 la întâlniri simultane în Bucureşti, Bruxelles, Praga şi Varsovia. Cu un trecut naţional diferit şi având experienţe şi evoluţii distincte din perspectiva cetăţeniei europene, tinerii implicaţi în proiect îşi vor imagina viitorul lor şi viitorul UE într-o declaraţie comună pe care o vor redacta în timpul întâlnirilor internaţionale. O delegaţie a tinerilor va prezenta declaraţia Generation’89 la Bruxelles, pe 7 iunie 2010.

Înregistrarea candidaturii se poate face on-line accesând urmatoarea adresa:
http://www.generation89.eu/selection/online-registration
Detalii suplimentare pot fi regăsite la adresa: www.generation89.eu

Proiectul este finanţat de Comisia Europeană prin programul Citizenship 2007-2013.

Romania primeste...Sa fie primit si cheltuit!

2010-01-07T05:01:00.000-08:00

Romania primeste 101 milioane de euro in plus de la UE pentru proiecte de dezvoltare rurala
Proiectele de dezvoltare rurala au peste 101 milioane de euro in plus la dispozitie, in urma suplimentarii bugetului alocat Romaniei de catre Comisia Europeana, transmite Ministerul de resort. Cele mai importante sume merg catre "Modernizarea exploatatiilor agricole", platile de agro-mediu si "calitatea vietii si diversificarea economiei rurale".
Fonduri suplimentare pe diferite componente ale Programului National de Dezvoltare Rurala :
• Axa 1 din PNDR - „Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier”: 45.884.333 euro in plus, cea mai mare majorare de fonduri, respectiv cu circa 22,9 milioane de euro, fiind destinata masurii 121- „Modernizarea exploatatiilor agricole”.
• Axa 2, pentru masura 214 – „Plati de agro-mediu” 27.203.145 euro in plus,
• Axa 3 - Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale - 28.606.522 euro in plus.
Potrivit comunicatului Ministerului Agriculturii, suma suplimentara, alocata Romaniei in urma aplicarii la nivelul Uniunii Europene a Planului European de Redresare Economica (PERE), este destinata finantarii unor domenii precum cel energetic, al schimbarilor climatice, energie regenerabila, biodiversitate, gestiunea resurselor de apa, inovatiei si restructurarii sectorului produselor lactate.
Detalii despre componentele finantate suplimentar:
Masura 121 – “Modernizarea exploatatiilor agricole” - buget total - aproape 1,9 miliarde euro. Aceasta masura se refera la sprijinul dezvoltarii exploatatiilor agricole vegetale si de crestere a animalelor, mai precis:
• Construirea SI/SAU modernizarea:
• cladirilor utilizate pentru productia agricola;

• infrastructurii rutiere interne;
• serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat.
• Achizitionarea de tractoare noi, combine de recoltat, mijloace de transport specializate.
• Proiecte de investitii pentru sectoarele prioritare ale masurii
• Suma maxima nerambursabila poate ajunge pana la 2 milioane de euro.
Pana la finalul anului 2009, au fost depuse 4.529 de cereri de finantare, din care au fost contractate 1.258 proiecte o valoare publica de 361,34 milioane euro. Totodata, au fost efectuate plati totale in valoare publica de 115,65 milioane euro.
Plati de agro-mediu (Masura 214) au o suma totala alocata de 1 miliard de euro. Platile la hectar variaza intre 58 de euro si 124 de euro, in functie de pachetul de agro-mediu ales de fermier. Depunerea cererilor se face simultan cu cererile pentru platile directe pe suprafata, adica 1 martie - 15 mai.
Axa 3 Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale Cuprinde masurile:
312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi, cu un buget total de 600 milioane euro
313 Incurajarea activitatilor turistice, cu un buget total de 837 milioane euro
322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale, cu un buget total de 1,6 miliarde euro

Masura 112 a PNDR- Instalarea tinerilor fermieri

2009-11-05T01:43:00.000-08:00

Fondurile disponibile pentru Masura 112 “Instalarea tinerilor fermieri” sunt de 55.000.000 Euro. Suma maxima
nerambursabila care poate fi acordata pentru finantarea unui proiect din cadrul Masurii 112 este de 25.000 Euro / exploatatie.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Masura 112 sunt fermierii în vîrsta de pâna la 40 de ani (neîmpliniti la data depunerii Cererii de finantare), persoane fizice sau juridice care practica în principal activitati agricole si a caror exploatatie agricola:
• are o dimensiune economica cuprinsa între 6 si 40 UDE
• este situata pe teritoriul tarii;
• este înregistrata în Registrul fermelor/Registrul agricol.
Categoriile de beneficiari eligibili care primesc sprijin nerambursabil prin Masura 112, sunt:
• persoana fizica
• Persoana fizica înregistrata si autorizata în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008: • individual si independent, ca persoane fizice autorizate;
• ca întreprizatori titulari ai unei întreprinderi individuale;
• ca membri ai unei întreprinderi familiale.
• Societate cu raspundere limitata – SRL, înfiintata în baza Legii 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru a putea primi sprijin în cadrul Masurii 112, solicitantul sprijinului trebuie sa
îndeplineasca urmatoarele conditii:
1. Sa se instaleze pentru prima data în exploatatia agricola ca si conducator (sef) al acesteia;
2. Detine sau se angajeaza sa dobândeasca competente si calificari profesionale în raport cu activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare.
3. Prezinta un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole din cadrul exploatatiei agricole;
4. Este membru al unei familii de fermier si a lucrat mai mult de 50% din timpul sau de lucru în cadrul fermei (nu neaparat în ferma familiei) cel putin 12 luni înaintea instalarii sale pe cont propriu;
5. Sa se angajeze sa urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesionala prin Masura 111 „Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte” în cel putin unul din domeniile: managementul exploatatiei agricole, contabilitatea fermei, protectia mediului, agricultura ecologica etc.

ATENŢIE!
O exploataţie agricolă nu poate primi sprijin prin Măsura 112 decât o singură dată. Nu se acordă sprijin persoanelor care nu au acte de proprietate sau contracte de arendă/concesionare încheiate în nume propriu, cu excepţia soţului sau soţiei. În acest ultim caz, un singur membru al familiei poate primi sprijin, chiar dacă ambii soţi îndeplinesc condiţiile prevăzute în măsură.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 Euro pentru o exploatatie agricola cu dimensiunea minima de 6 UDE, iar peste aceasta dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creste cu 2.000 Euro/1UDE, dar nu va putea depasi 25.000 Euro / exploatatie.

Tinerii fermieri trebuie sa restituie întreaga suma primita daca îsi înceteaza activitatea agricola mai devreme de trei ani de la data depunerii solicitarii de plata pentru cea de a doua transa.

Pentru mai multe informatii:
Centrul Regional de Plati, Dezvoltare Rurala si Pescuit 3 Târgovişte (0245 – 210.788; 220.216); crpdrp3targoviste@apdrp.ro
Oficiul Judetean de Plati, Dezvoltare Rurala si Pescuit Prahova 0244-521.541
www.adrp.ro

Noi posibilităţi de dezvoltare a microîntreprinderilor

2009-11-05T01:42:00.000-08:00

In data de 2 noiembrie a fost publicat Ghidul solicitantului pentru finanţare în cadrul Regio, axa prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local”, domeniul de intervenţie 4.3. „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor”.
Suma alocată pentru respectiva cerere de proiecte:
Alocarea financiară disponibilă pentru această cerere deschisă de proiecte este de 171,68 milioane euro, pentru toate regiunile de dezvoltare. Pentru regiunea Sud-Muntenia alocarea financiara este de 27,28 milioane euro.
Cine poate solicita finanţare în cadrul acestei cereri
Societăţi comerciale (definite conform Legii 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare) şi societăţi cooperative (definite conform Legii 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, cu modificările şi completările ulterioare) care se încadrează în categoria microîntreprinderilor (conform Legii 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM, cu modificările şi completările ulterioare)adica întreprinderile care au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei,
Termen de depunere
Depunere continua pana la epuizarea resurselor financiare alocate Regiunii Sud-Muntenia.
Valoarea minimă şi maximă a proiectului
Valoarea totală a proiectului (suma cheltuielilor eligibile şi neeligibile) trebuie să fie cuprinsă între 100.000 lei şi 3.000.000 lei.
Evaluarea şi selecţia proiectului
Procesul de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare constă în verificarea preliminară a cererii de finanţare (pentru determinarea admisibilităţii cererii de finanţare) şi evaluarea tehnică şi financiară a proiectului.
Semnarea contractului de finanţare este condiţionată de îndeplinirea unor condiţii precontractuale (verificarea precontractuală, la faţa locului).
Întregul proces de evaluare şi selecţie, precum şi criteriile aplicabile sunt detaliate în cadrul ghidului solicitantului.

Ajutorul de minimis

Proiectele finanţate în cadrul acestui domeniu de intervenţie se supun regulilor ajutorului de minimis şi prevederilor Ordinului ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 155/2008 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea microîntreprinderilor pentru domeniul major de intervenţie „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor” în cadrul axei prioritare „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local” din cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 , cu modificările şi completările ulterioare.

Regula ajutorului de minimis

Valoarea maximă a ajutorului, în regim de minimis, ce poate fi acordat unei întreprinderi, din fonduri publice, într-o perioadă de până la 3 ani fiscali (ultimii 2 ani fiscali înainte de data depunerii cererii de finanţare şi anul curent depunerii cererii de finanţare) este de 200.000 de euro, în conformitate cu reglementările comunitare privind concurenţa şi ajutorul de stat.
În cazul întreprinderilor din domeniul transportului rutier (transportul de marfă şi transportul de călători pe cale rutieră), valoarea maximă a ajutorului ce poate fi acordat în regim de minimis este de 100.000 de euro.
În cazul acestui domeniu de intervenţie, ajutorul de minimis se acordă sub formă de finanţare nerambursabilă.

Plafonul de minimis se aplică indiferent de sursa finanţării publice (de la bugetul de stat sau din fonduri comunitare) ori de forma acesteia (e.g. finanţare nerambursabilă, scutiri de la plata unor taxe, garanţii, facilităţi privind creditele primite, dobânzi subvenţionate, garanţii bancare). Plafonul este exprimat în numerar, ca valoare brută, adică înainte de deducerea impozitelor directe.
Solicitantul va completa şi semna Declaraţia de eligibilitate, pe propria răspundere, în care va menţiona şi informaţii referitoare la alte ajutoare de minimis primite în ultimii 2 ani fiscali precum şi în anul curent datei la care depune cererea de finanţare, pentru a se putea verifica încadrarea în limita de 200.000 euro (respectiv 100.000 euro). În cazul în care solicitantul a mai beneficiat de ajutoare de minimis, valoarea maximă a ajutorului în regim de minimis pe care îl poate solicita (finanţarea nerambursabilă), de 200.000 euro (respectiv 100.000 euro) se va reduce corespunzător.
Organizaţia finanţatoare (e.g. Autoritatea de management sau Organismul intermediar pentru POR, în cazul acestui domeniu de intervenţie) are obligaţia de a informa beneficiarul finanţării asupra caracterului de ajutor de minimis al acelei finanţări, cu menţionarea cadrului legal în care a fost acordat, respectiv Regulamentul Comisiei nr. 1998/2006 privind aplicarea Art. 87 şi 88 din Tratat asupra ajutorului de minimis.

Ajutorul de minimis (finanţarea nerambursabilă) se acordă în limita maximă determinată conform instrucţiunilor din Secţiunea II.3 „Completarea şi depunerea cererii de finanţare” – pct. B „Sursele de finanţare a proiectului” şi numai pentru rambursarea cheltuielilor eligibile.

Deşi un proiect eligibil în cadrul acestui domeniu de intervenţie cade sub incidenţa schemei de ajutor de minimis, putând obţine cofinanţare nerambursabilă în limita de minimis, se menţin condiţiile privind limita minimă şi maximă a valorii totale a proiectului (suma cheltuielilor eligibile şi neeligibile) şi contribuţia proprie minimă a solicitantului la valoarea eligibilă a proiectului, de 30,00%.
1) Proiectul respectă legislaţia în domeniul egalităţii de şanse, protecţiei mediului, eficienţei energetice (teme orizontale) şi al achiziţiilor.
Solicitantul trebuie să asigure egalitatea de şanse şi de tratament între angajaţi, femei şi bărbaţi, în cadrul relaţiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziţii pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criterii de sex, apartenenţă la grupuri minoritare, rasă, religie, dizabilităţi etc. Solicitantul se va asigura că principiul egalităţii de şanse este respectat şi în cazul implementării contractelor de lucrări/ servicii/ furnizare pe care le va încheia în vederea realizării obiectivelor proiectului propus spre finanţare.
Solicitantul va detalia implementarea principiilor de egalitate de şanse şi tratament la punctul 3.1 „Egalitatea de şanse” din formularul cererii de finanţare.

Dezvoltarea durabilă reprezintă dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi. Creşterea eficienţei energetice reprezintă îmbunătăţirea eficienţei utilizării energiei datorită schimbărilor tehnologice, de comportament şi/sau economice. Măsurile de creştere a eficienţei sunt toate acele acţiuni care, în mod normal, conduc la o creştere a eficienţei energetice ce poate fi verificată, măsurată sau estimată.

Solicitantul va detalia implementarea măsurilor de protecţie a mediului şi de eficientizare a utilizării energiei la punctul 3.2 „Protecţia mediului, eficienţa energetică şi dezvoltarea durabilă” din formularul cererii de finanţare.
Contribuţia minimă a solicitantului
Contribuţia proprie a solicitantului la valoarea eligibilă a proiectului trebuie să reprezinte minimum 30,00% din valoarea eligibilă a proiectului. Solicitantul are capacitatea financiară de a implementa proiectul
Solicitantul are capacitatea de a asigura
 contribuţia proprie de minimum 30,00% din valoarea eligibilă a proiectului,
 finanţarea cheltuielilor neeligibile ale proiectului, unde este cazul şi
 resursele financiare necesare implementării optime a proiectului în condiţiile rambursării ulterioare a cheltuielilor eligibile din instrumente structurale.
Respectarea acest criteriu va fi apreciată în cadrul evaluării tehnice şi financiare a proiectului.

Cererile de finanţare pot fi depuse la Organismele Intermediare începând cu data de 23 noiembrie 2009.
La momentul depunerii cererii de finanţare, Solicitantul trebuie să aibă deja înscris în actul constitutiv domeniul de activitate eligibil în care doreşte să realizeze investiţia/proiectul pentru care solicită finanţare, indiferent dacă acesta reprezintă activitatea principală sau secundară a întreprinderii.

Cererile de finanţare vor fi depuse în format tipărit pe hârtie (cererile de finanţare nu se înregistrează/ depun în format electronic)
Locul depunerii cererii de finanţare pentru microintreprinderile din judetul Prahova este Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia,
Str. 1 Decembrie 1918 nr. 1 cod 910019 Călăraşi, jud. Călăraşi,
Tel.: 0242/331769; Fax: 0242/313167; e-mail: office@adrmuntenia.ro
Oficiul ADR Sud-MUnetnia in judetul Prahova: Palatul Administrativ, 2-4, et. IV, cam 414, Ploiesti, tel. 0244 595 594, prahova@adrmuntenia.ro

Dezvoltarea spiritului antreprenorial la Ploiesti

2009-10-29T02:07:00.000-07:00

Conferinta de lansare a proiectului Camera de Comert virtuala a elevilor antreprenori, 23 octombrie 2009, Ploiesti

Proiect finantat prin Fondul Social European
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
Axa prioritara 2 „Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii”
DMI 2.1 „Tranzitia de la scoala la viata activa”
ID Proiect POSDRU 22/2.1/G/39016

Solicitant: Grupul Scolar Administrativ si de Servicii Victor Slavescu Ploiesti

Partener: S.C. Resum Consulting SRL PLoiesti

Obiectiv general: Dezvoltarea spiritului antreprenorial in randul elevilor prin crearea unei Camere de Comert Virtuale si realizarea de activitati specifice acesteia.

Obiective specifice:
1. Participarea elevilor la activitati de orientare si consiliere profesionala in vederea insertiei pe piata muncii si dezvoltarea unei cariere;
2. Pregatirea profesionala extracurriculara a elevilor cu experti din afara unitatii de invatamant in vederea dezvoltarii abilitatilor antreprenoriale.
3. crearea Camerei de Comert Virtuale a Elevilor Antreprenori si utilizarea sistemului informatic suport pentru activitatea acesteia.
4. Realizarea unei campanii la nivelul Regiunii Sud-Muntenia de promovare a Conceptelor Firma de Exericitiu si Camera de Comert Virtuala aelevilor antreprenori.

Grupul tinta : proiectul se adreseaza elevilor din clasele a XI-a si a XII-a in special, dar este deschis si celor din clasele a IX-a si a X-a.

Durata de implementare: septembrie 2009-iunie 2011

Rezultate asteptate:

1. Participarea unui numar de 300 de elevi la activitatile de orientare si pregatire profesionala extracurriculara.
2. Infiintarea a 50 de firme de exercitiu;
3. Realizarea si functionarea Camerei de Comert Virtuala a elevilor antreprenori.
4. Derularea a 4 seminarii de mentorat privind insertia pe piata muncii (200 de elevi participanti) respectiv a 8 seminarii de pregatire profesionala (300 de elevi participanti).
5. Organizarea a 6 seminarii de prezentare a Conceptelor Firma de Exercitiu si Camera de Comert Virtuala a elevilor antreprenori.
6. Realizarea materialelor de promovare a conceptelor de Firma de Exercitiu si Camera de Comert Virtuala a elevilor antreprenori.
7. Organizarea Topului Firmelor de Exercitiu.

Arta, Artizanat, Mestesug Prahovean

2009-10-23T01:58:00.000-07:00

Comunicat de presa

Ne revine deosebita placere sa va anuntam ca in perioada 05 – 07 noiembrie 2009, Oficiul Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie Ploiesti, in parteneriat cu Primaria Municipiului Ploiesti, va organiza cea de-a 2 a editie a targului „Arta, Artizanat, Mestesug Prahovean”.
Succesul primei editii se reflecta acum, in numarul mare de participanti care au confirmat prezenta la aceasta manifestare.
Acest eveniment isi propune sa le ofere artizanilor si mestesugarilor posibilitatea de a-si promova produsele hand-made, obiectele artizanale unicat si, in acelasi timp sa fie informati asupra posibilitatilor de finantare de care pot beneficia atat de la bugetul statului, cat si de la Uniunea Europeana, oportunitatile de a se face cunoscuti peste hotare (participare la targuri internationale), strategie comerciala, sprijin in afaceri.
In cadrul targului, veti putea admira expozitii de pictura, sculptura, icoane, decoratiuni interioare, lumanari, articole din lemn si lut, pielarie, costume populare, executate manual, precum si expozitii florale si turta dulce traditionala in diverse forme.
Va invitam sa participati la aceasta actiune, care se va desfasura pe platoul din fata Palatului Administrativ Ploiesti si sa va bucurati de varietatea artei si a mestesugurilor prezentate.

DIRECTOR COORDONATOR
Gabriela ANGHEL

Programul ESPON 2013

2009-10-15T00:27:00.000-07:00

In cadrul Programului ESPON 2013 a fost publicat anuntul preliminar privind urmatoarele 5 apeluri pentru propuneri de proiecte/expresii de interes ESPON 2013, care vor fi lansate pe data de 16 septembrie 2009.
Termenul limita pentru transmiterea propunerilor de proiecte si expresiilor de interes va fi 11 noiembrie 2009.
Bugetul total disponibil pentru urmatoarele apeluri este de 14.910.000 euro.
Scopul anuntului preliminar este de a informa potentialii beneficiari ai Programului ESPON 2013 cu privire la viitoarele apeluri, astfel incat sa poata fi demate din timp activitatile de conturare a ideilor de proiecte/expresii de interes si de cautare a partenerilor in proiecte. Este important de mentionat faptul ca in perioada cuprinsa intre data publicarii anuntului preliminar si data de transmitere a propunerii de proiect sunt eligibile cheltuielile efectuate pentru pregatirea proiectelor. Astfel, daca propunerea de proiect/expresie de interes este selectata, cheltuielile de pregatire a proiectului selectat, pot fi rambursate din bugetul programului.
Apeluri pentru propuneri de proiecte/expresii de interes
Lansare: 16 septembrie 2009
Termen limita: 11 noiembrie 2009
1. Apel pentru propuneri de proiecte – 11 tematici de cercetare aplicata (Prioritatea 1)/8.650.000 €;
2. Apel pentru expresii de interes pentru idei de teme de analiza focalizata (Prioritatea 2 – Etapa 1)/ 3.500.000 €;
3. Apel pentru propuneri de proiecte de analiza focalizata (Prioritatea 2 – Etapa 2)/360.000 €;
4. Apel pentru propuneri de proiecte privind Platforma stiintifica ESPON (Prioritatea 3)/400.000 €;
5. Apel pentru propuneri de proiecte transnationale, in cadrul Retelei Punctelor de Contact ESPON (Prioritatea 4)/ 2.000.000 €.
1. Apel pentru propuneri de proiecte de cercetare aplicata (Prioritatea 1 - Cercetare aplicata in domeniul dezvoltarii teritoriale, competitivitatii si coeziunii teritoriale).
Tematicile viitoarelor proiecte de cercetare aplicata sunt stabilite ca urmare a nevoilor factorilor de decizie in procesul de fundamentare a politicilor. Proiectele de cercetare aplicata vor contribui la formularea politicilor prin constituirea unei baze de date si informatii comparabile cu privire la dinamica, potentialul si provocarile teritoriului si se vor axa pe oportunitatile de dezvoltare ale regiunilor si oraselor.
Vor fi lansate urmatoarele 11 tematici de cercetare aplicata:

Tematica Buget €
Atractivitatea regiunilor si oraselor europene pentru rezidenti si turisti 850.000
Modele europene de utilizare a terenurilor 800.000
Cooperare teritoriala in cadrul unor arii transnationale si de-a lungul granitelor interne si externe 850.000
Accesibilitatea retelelelor de transport la nivel regional / local si modele de accesibilitate 700.000
Poli secundari de crestere in dezvoltarea teritoriala 750.000
Perspectiva europeana asupra mai multor categorii de teritorii 900.000
Dimensiunea teritoriala a inovarii si economiei bazate pe cunoastere 750.000
Structuri teritoriale, continentale si fluxuri (globalizare) 1.000.000
Indicatori si perspective privind serviciile de interes general pentru coeziunea si dezvoltarea teritoriala 800.000
Marile Europei in cadrul dezvoltarii teritoriale 1.000.000
Sensibilitatea teritoriala si regionala la Directivele europene 250.000
TOTAL 8.650.000
2. Apel pentru expresii de interes pentru idei de teme de analiza focalizata (Prioritatea 2 - Analize focalizate spatial, realizate la cererea utilizatorilor/ Etapa 1)
Prin Prioritatea 2 este introdus un nou tip de proiecte in cadrul Programului ESPON 2013, proiecte care au ca specific utilizarea in cadrul unui parteneriat cu diferite institutii relevante pentru domeniul dezvoltarii teritoriale (stakeholderi), a datelor si rezultatelor ESPON existente.
Sunt eligibile, in cadrul acestui apel, autoritatile publice de la nivel european sau de la nivelul statelor participante la program: (1) autoritati relevante pentru domeniul dezvoltarii teritoriale sau (2) implicate in gestionarea fondurilor structurale sau (3) care reprezinta grupari de regiuni si orase.
Procedura presupune parcurgerea a doua etape pentru realizarea analizelor focalizate:
§ In prima etapa, institutiile relevante sunt chemate sa isi exprime interesul pentru anumite informatii/cunostinte. Acest lucru se realizeaza prin transmiterea de expresii de interes privind ideea de proiect. Expresiile de interes selectate vor constitui baza pentru elaborarea specificatiilor proiectelor de analiza focalizata. Specificatiile sunt elaborate de catre Unitatea de Coordonare a programului in stransa colaborare cu institutiile relevante a caror idee de proiect a fost selectata.
§ In a doua etapa aceste specificatii de proiecte vor fi lansate spre cercetare in cadrul unei solicitari de propuneri de proiecte care vor fi realizate in stransa colaborarea cu institutiile relevante.

Parteneriatul dintre echipa de cercetare selectata si institutiile care au propus tematica de cercetare este vital pentru implementarea proiectelor in cadrul Prioritatii 2 si pentru obtinerea de rezultate valoroase. Prin intermediul analizelor focalizate, institutiile publice relevante au oportunitatea de a-si creste gradul de intelegere a contextului teritorial extins, de a pune intr-un context comparativ diverse teritorii, regiuni si orase, precum si de a adauga o perspectiva europeana asupra dezvoltarii teritoriului la nivel national, regional si local in context european.

Tipuri de actiuni finantate Potentiali beneficiari eligibili
studii integrate si analize tematice
Autoritati publice de la nivel regional/local din cel putin trei state participante la Programul ESPON 2013
sprijin stiintific pentru actiuni de inovare sau experimentale Autoritati publice de la nivel regional/local din cel putin trei state participante la Programul ESPON 2013
actiuni comune cu celelalte programe finantate prin fonduri structurale.
Autoritati de management ale programelor finantate din fonduri structurale
Bugetul total disponibil este de 3.500.000 € si pot fi selectate in urma acestui apel de expresii de interes un numar de 10 noi idei de proiecte de analiza focalizata.
3. Apel pentru propuneri de proiecte de analiza focalizata (Prioritatea 2 – Etapa 2) Relansare
Vor fi relansate urmatoarele tematici de proiecte de analiza focalizata:
Denumire tematica Buget €
Potentialul regiunilor rurale - Potential of Rural Regions/PURR (TCAP1)
210.000
Metode de sprijin transnational pentru cooperare europeana - Transnational Support Method for European Cooperation/TranSMec 150.000
TOTAL 360.000
La acest apel pot participa potentialii beneficiari publici si privati.
Bugetul total disponibil este de 360.000 € si poate fi selectata in urma acestui apel cate o singura propunere pentru fiecare tematica.
4. Apel pentru propuneri de proiecte privind Platforma stiintifica ESPON (Prioritatea 3 - Platforma si instrumente stiintifice).
Platforma stiintifica ESPON reprezinta un element important al bazei de cunostinte furnizate prin Programul ESPON 2013.Proiectele derulate in cadrul acestei prioritati a programului vor contribui cu informatii si metodologii pentru a furniza date de calitate in procesul de elaborare a politicilor. De asemenea acestea vor contribui la constituirea si consolidarea unor instrumente, indicatori si date la nivel european, utilizate de catre comunitatea stiintifica din domeniul stiintelor teritoriului.
Pentru consolidarea platformei stiintifice ESPON se va lansa o singura solicitare pe tematica Indicatori/Indici teritoriali.
Bugetul total disponibil este de 400.000 € si poate fi selectata in urma acestui apel o singura propunere de proiect.
5. Apel pentru propuneri de proiecte transnationale in cadrul Retelei Punctelor de Contact ESPON
(Prioritatea 4 - Valorificarea rezultatelor cercetarilor, consolidarea spiritului de proprietate asupra rezultatelor, cresterea participarii la procesul de luare a deciziei).
Pot participa in cadrul acestei solicitari de proiecte doar Punctele de Contact ESPON care au fost desemnate de cate statele participante la program.
Punctul de Contact ESPON din Romania (PCER) a fost desemnat prin licitatie publica. Misiunea PCER este de a sprijini implementarea Programului ESPON 2013 în România şi este indeplinita de catre Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, Centrul Universitar de Geografie Umana si de Amenajarea Teritoriului „Teritorii Inovante - Gestiune Regionala si Interactiune Spatiala” – CUGUAT TIGRIS (www.esponromania.ro).
Activitatile transnationale in cadrul Retelei Punctelor de Contact ESPON, finantate prin bugetul Prioritatii 4, vor contribui la valorificarea rezultatelor cercetarilor, cresterea gradului de constientizare si de diseminare a rezultatelor proiectelor ESPON si vor urmari (1) implicarea factorilor de decizie, a practicienilor, oamenilor de stiinta, tinerilor cercetatori, precum si (2) promovarea perspectivei europene asupra dezvoltarii teritoriale, a competitivitatii si coeziunii teritoriale. Bugetul total disponibil este de 2.000.000 € si pot fi selectate, in urma acestui apel, pana la 7 propuneri de proiecte.

Aria de eligibilitate a categoriei de beneficiari a fost de curand extinsa prin includerea partenerilor privati in cadrul categoriei de beneficiari eligibili de finantare ESPON.
Astfel, la urmatoarele solicitari ESPON pot participa, pe langa institutiile publice sau de drept public si institutiile private (universitati, institutii de cercetare, Puncte de Contact ESPON si autoritati publice).

Prioritate Prioritatea 1 Prioritatea 2
Etapa 1 Prioritatea 2 Etapa 2 Prioritatea 3 Prioritatea 4
Participanti universitati/
institutii/
organisme de cercetare
publice/de drept public si private autoritati publice de la nivel european sau national (autoritati din domeniul dezvotarii teritoriale/implicate in gestionarea fondurilor structurale/autoritati care reprezinta grupari de regiuni si orase) universitati/
institutii/
organisme de cercetare
publice/de drept public si private universitati/
institutii/
organisme de cercetare
publice/de drept public si private Puncte de Contact ESPON
Institutii desemnate de catre statele participante la program
In contextul participarii organismelor private la urmatoarele apeluri ESPON, statele participante la program vor avea obligatia, potrivit Acordului de Implementare a Programului, sa verifice solvabilitatea organismelor private care participa la proiecte ESPON.
Pentru includerea in formularul de propunere de proiect a listei de documente pe care partenerii privati trebuie sa le prezinte la momentul depunerii propunerii de proiect, Autoritatea de Management a Programului ESPON 2013 a solicitat statelor participante la program transmiterea unei liste nationale de documente pe baza carora fiecare stat va verifica solvabilitatea.
Documente pentru formularea propunerilor de proiecte/expresii de interes
Toate documentele necesare formularii propunerilor de proiecte sunt disponibile incepand cu data de 16 septembrie 2009, pe site-ul web al Programului ESPON 2013 www.espon.eu.
Formarea parteneriatelor – una dintre conditiile de participare la proiecte ESPON. Propunerile de proiecte/expresii de interes in cadrul Programul ESPON 2013 trebuie dezvoltate in stransa colaborare cu viitorii parteneri, aceasta fiind o cerinta a proiectelor finantate in cadrul Obiectivului Cooperare Teritoriala Europeana.
Site-ul Programului ESPON 2013 www.espon.eu - Unitatea de coordonare a Programului ESPON 2013 invita potentialii beneficiari ai Programului ESPON 2013 sa completeze un formular prin care sa furnizeze o serie de informatii generale (numele tarii, numele institutiei, statutul juridic al institutiei, persoana de contact, etc).
§ Autoritatea Nationala pentru Programul ESPON 2013 (AN ESPON) – trimiteti un e-mail de solicitare a sprijinului pentru identificarea partenerilor, pe adresa: espon2013@mdlpl.ro.
§ Punctul de Contact ESPON din Romania (PCER) www.esponromania.ro – trimiteti un e-mail de solicitare a sprijinului pentru identificarea partenerilor, pe adresa: pcer@uaic.ro;
§ Punctele de Contact ESPON (PCE) – contactati reprezentantii PCE din statele participante la program. Lista PCE este disponibila pe site-ul www.espon.eu sau direct AICI;
Site-ul www.infocooperare.ro – portal de sprijinire a potentialilor beneficiari, faciliteaza procesul de cautare a partenerilor.
Surse de informare:
www.espon.eu
www.mdrl.ro - Sectiunea ESPON
www.esponromania.ro

Informatii despre Fondurile Guvernamentale si Fondurile Europene de la

2009-10-15T00:24:00.002-07:00

Prin intermediul OTIMMC Ploiesti se deruleaza mai multe programe guvernamentale care se adreseaza unor variate categorii de agenti economici (comercianti, mestesugari, tineri care doresc sa-si inceapa o afacere, cei care doresc sa-si transfere afacerile, sa reinvesteasca profitul obtinut, sa lanseze noi produse pe piata, sa contracteze firme de consultanta) precum si Programul Operational Sectorial-Cresterea Competitivitatii Economice care este finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala. Pe POS-CCE Axa prioritara 1- „Un sistem de productie inovativ si ecoeficient” se acorda ajutoare financiare nerambursabile pentru domenii de activitate precum: constructii, industria extractiva, industria prelucratoare, distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare, grantul pentru investitii fiind de minim 1.075.000 si de maxim 6.450.000 lei. Tot in cadrul POS-CCE se acorda sprijin financiar pentru consultanta si instruire, pentru implementarea standardelor internationale in intreprinderile mici si mijlocii precum si pentru accesul pe noi piete si internationalizare. Valoarea AFN – 60% pentru intreprinderile mici si mijlocii si 70% pentru microintreprinderi.
În judetele Ialomita si Calarasi care sunt arondate OTIMMC Ploiesti, functioneaza Centre de Informare, Asistenta si Instruire, având câte un birou deschis in incinta Camerelor de Comert, Industrie si Agricultura locale.
Situatia proiectelor depuse si aprobate pe programele nationale (fonduri guvernamentale) la Oficiul Teritorial pentru Intreprinderi mici si mijlocii si Cooperatie Ploiesti se prezinta astfel:
• 1) Programul de dezvoltare si modernizare a activitatilor de comercializare a produselor si serviciilor de piata.Obiectivul principal îl constituie sprijinirea operatorilor economici, societăţi comerciale şi societăţi cooperative, prin facilitarea accesului la achiziţionarea de maşini, utilaje, instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare cu scopul îmbunătăţirii performanţelor economice şi tehnice ale operatorilor economici, urmarind astfel, întărirea capacităţii operatorilor economici de promovare a produselor şi serviciilor de piaţă; dezvoltarea şi modernizarea activităţii comercianţilor şi prestatorilor de servicii de piaţă. Valoarea maximă a alocaţiei financiare nerambursabile nu poate depăşi 60% din valoarea proiectului, dar nu mai mult de 50.000 lei pentru fiecare beneficiar.
• Pana in luna ocotombrie 2009, valoarea AFN aprobata a proiectelor depuse de catre beneficiarii care au accesat acest program este de 141526,48 lei.
• 2) Programul pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii prin fonduri în limita sumelor plătite pentru profitul brut reinvestit. Obiectivul principal îl constituie creşterea competitivităţii şi capitalizarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Prin Program se alocă fonduri în valoare de până la 100 mii lei / beneficiar, în limita sumelor plătite pentru profitul brut reinvestit – 16% din profitul datorat si platit.
• Pana in luna octombrie a.c., valoarea AFN aprobata a proiectelor depuse de catre beneficiarii care au accesat acest program este de 117965,65 lei
• 3) Programul naţional multianual pe perioada 2002 - 2011 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului. Obiectivul principal îl constituie stimularea dezvoltării meşteşugurilor şi a micii industrii din România, a întăririi clasei de mici meşteşugari, care îşi desfăşoară activitatea individual sau organizat prin intermediul asociaţiilor ori al altor organizaţii, în special în localităţile rurale, dar şi în cele urbane, protejarea meseriilor care presupun un număr mare de operaţii executate manual în practicarea lor şi relansarea serviciilor şi a produselor obţinute de aceştia, în special a celor cu specific tradiţional, inclusiv obiecte de artă populară şi artizanat, promovarea acestor produse şi servicii pe pieţele naţionale şi internaţionale, precum şi creşterea numărului de locuri de muncă prin atragerea în astfel de activităţi a generaţiei tinere şi a femeilor în toate zonele ţării.
• Valoarea AFN acordata beneficiarilor selectaţi pentru activităţile menţionate este egală cu echivalentul a maximum 70% din valoarea cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar fără să depăşească suma de 20.000 lei pentru fiecare beneficiar.
• Valoarea AFN aprobata a proiectelor depuse de catre beneficiarii care au accesat acest program, pana in luna octombrie a anului 2009, este de 47603,01 lei.
• 4) Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare (START 2009).Obiectivul principal il constituie stimularea înfiinţării de noi microîntreprinderi, îmbunătăţirea performanţelor economice ale celor existente, creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor în scopul implicării acestora în structuri economice private. Programul urmăreşte: dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoaşterea şi gestionarea optimă a resurselor, în vederea adaptării rapide la rigorile determinate de globalizarea pieţelor şi de integrarea României în Uniunea Europeană; sprijinirea demarării şi dezvoltării firmelor nou-înfiinţate (start-up-uri) prin facilitarea accesului acestora la finanţare; stimularea înfiinţării de noi microîntreprinderi, precum şi îmbunătăţirea performanţelor economice ale celor existente, prin creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare; facilitarea accesului tinerilor la sursele de finanţare.
• Valoarea alocatiei financiare nerambursabile este de maxim 49% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investitii, dar nu mai mult de 60.000 lei pentru fiecare beneficiar.
• Valoarea AFN aprobata a proiectelor depuse de catre beneficiarii care au accesat acest program este de 295994,92 lei.
Programul Operational Sectorial-Cresterea Competitivitatii Economice - Axa prioritara 1 - „Un sistem de productie inovativ si ecoeficient” – Domeniul major de interventie 1.1 – Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM –urilor:
Operatiunea A : Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile
• A 1 – sprijin financiar cu valoare cuprinsa intre 1.075.001 – 6.450.000 lei acordat pentru investitii pentru intreprinderile mici si mijlocii
- S-au inregistrat on line 41 de agenti economici, valoarea AFN solicitata: 196.865.912 lei, respectiv 46.321.391 euro
• A2 – sprijin financiar de pana la 1.075.000 lei acordat pentru investitii pentru intreprinderile mici si mijlocii
- S-au inregistrat on line 34 de agenti economici, valoarea AFN solicitata: 25.919.801,8 lei, respectiv 6.171.381,38 euro
Operatiunea B : Sprijin pentru implementarea standardelor internationale Valoarea maxima a alocatiei financiar nerambursabile este de: 860.000 lei
- S-au inregistrat on line 11 agenti economici, valoarea AFN solicitata: 1.777.613 lei, respectiv 418.261,88 euro.
Operatiunea C : Sprijin pentru accesul pe noi piete si internationalizare Valoarea maxima a alocatiei financiar nerambursabile este de: 860.000 lei
– S-au inregistrat on line 8 agenti economici, valoarea AFN solicitata: 2.584.660 lei, respectiv 608.155,29 euro

La sfarsitul lunii octombrie se va deschide linia pentru Operaţiunea B : Sprijin pentru consultanta acordat intreprinderilor mici si mijlocii - Domeniul major de interventie 1.3 – Dezvoltarea durabila a antreprenoriatului –

Cheltuieli eligibile:

• Elaborarea de strategii pentru solutii inovative si crearea de noi produse si / sau servicii si tehnologii ;

• Elaborarea de planuri de afaceri , studii de prefezabilitate si / sau fezabilitate pentru implementarea de tehnologii ecoeficiente si competitive , precum si pentru crearea de produse competitive ;

• Elaborarea de studii si strategii de management , marketing si / sau analize financiare pentru implementarea unui anumit proiect ;

• Elaborarea de strategii de mediatizare si planuri de promovare pentru un anumit proiect ;

• Elaborarea de strategii si planuri de dezvoltare si stimulare a resurselor umane in vederea extinderii afacerii sau implementarii unui anumit proiect;

• Elaborarea de studii asupra protectiei proprietatii intelectuale ;

• Elaborarea de studii comparative pentru utilizarea unor instrumente si solutii informatice sau pentru un domeniu precizat ;

• Elaborarea de studii de evaluare si diagnostic pentru transferul afacerii

Potentialii beneficiari se pot inscrie on line pe site-ul www.mimmctpl.ro la sectiunea “Fonduri Structurale”.
Pentru mai multe informatii, va rugam sa ne contactati la tel: 0244/522.085 si fax: 0244/544.054 sau la sediul nostru:OTIMMC Ploiesti, str.Cuza Voda, nr.8.

Stop ! CADDRU

2009-10-15T00:24:00.001-07:00

Se cauta voluntari in Bucuresti, Ploiesti, Timisoara, Vaslui, Husi si
Miercurea Ciuc !

Centrul de Asistenta pentru Dezvoltare Durabila si Resurse Umane
(C.A.D.D.R.U. ), este in cautare de tineri motivati si interesati de
participarea in proiecte europene si nationale.

In functie de preferintele si abilitatile voluntarilor precum si de
necesitatile echipei, voluntarii vor participa in activitati de managementul
proiectelor, IT, PR si management financiar.

Cat timp trebuie sa te implici? Cateva ore pe saptamana, in functie de
proiect, cu un program pe care ti-l faci chiar tu.

Daca vei fi selectat, vei putea participa in unul din cele doua proiecte
internationale aflate in derulare in luna noiembrie, ori pe 1-7 noiembrie,
ori pe 16-22 noiembrie. Este necesara cunoasterea limbii engleze, deoarece
participantii provin din 20 de tari diferite, si evident, disponibilitatea
full time in una din cele doua saptamani. Proiectele se vor desfasura la
Sarata Monteoru.

Ce cautam? Oameni motivati, dinamici, responsabili, dornici sa lucreze in
echipa, cu acces la internet, preferabil studenti sau absolventi de studii
superioare.

Pana cand? Repede, pana nu inchizi acest mesaj si uiti de el! Adica cel
tarziu pana pe 21 octombrie 2009.

Ce trebuie sa faci ca sa ne spui ca vrei? Nu mare lucru, raspunde la 4
intrebari si trimite-ne un CV !Intrebarile si mai multe informatii se gasesc
pe siteul CADDRU, sectiunea "hai cu noi", aici:

http://caddru. ro/ro-lucreaza- cu-noi.htm

Despre Programului general “Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii” PG SOLID

2009-10-04T23:03:00.000-07:00

Fondurile Programului General:

Fondul European pentru Refugiati
Fondul European privind Integrarea Resortisantilor Tarilor Terte
Fondul European de Returnare
Fondul Frontierelor Externe (accesibil din 2010)

Obiectiv general: protectia drepturilor resortisantilor tarilor terte prin sprijinirea si incurajarea eforturilor depuse de statele member de a admite refugiatii si persoanele deplasate in teritoriu si de a face fata efectelor acestei admiteri.

Rolul MAI:
Autoritatea nationala competenta: Directia Schengen din cadrul MAI- Autoritate responsabila si Oficiul Roman de Imigrari- Autoritate Delegata pentru Contractare si Plata

Beneficiari finali/ parteneri
Cine poate depune proiecte?
• Organizatii neguvernamentale
• Autoritati publice nationale sau locale
• Organizatii internationale
• Structuri academice
• Societati de drept public sau privat

Contributia financiara trebuiesa fie de minim 5% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Fondul European pentru Refugiati:

Obiectiv general: sprijinirea si incurajarea eforturilor depuse de statele membre de a admite refugiatii si persoanele deplasate in teritoriu si de a face fata efectelor acestei admiteri.
Actiuni eligibile:
- conditiile de primire si procedurile de azil;
- integrarea persoanelor din grupurile tinta;
- consolidarea capacitatii statelor membre de a dezvolta, monitoriza si evalua politicile lor de azil;
- relocarea resortisantilor unei tari terte sau a apatrizilor;
- transferul persoanelor care fac parte din grupurile tinta.

Fondul European de Integrare a Resortisantilor Tarilor Terte

Grup tinta: resortisantii tarilor terte (din afara UE)
Obiectiv general: inlesnirea integrarii resortisantilor in societatile europene, sprijinirea eforturilor depuse de statele membre de a permite resortisantilor tarilor terte cu origini economice, sociale, culturale, religioase, lingvistice si etnice diferite sa intruneasca conditiile de rezidenta.
Actiuni eligibile:
- facilitarea elaborarii si punerii in aplicare a procedurilor de admitere;
- eficientizarea punerii in aplicare a procedurilor de admitere;
- pregatirea resortisantilor tarilor terte pentru integrarea mai eficienta in societatea gazda (formarea profesionala, pachete de informatii, cusrurile de orientare civica si cursurile de limba in tara de origine)

Fondul European de Returnare

Grup tinta: resortisantii tarilor terte.
Obiectiv general: sprijinirea si incurajarea eforturilor depuse de statele membre de a gestiona mai bine returnarea prin conceptul de gestionare integrata, actiuni comune care sa fie puse in aplicare de catre statele membre, actiuni la nivel national.
Actiuni eligibile:
- studii privind situatia actuala si posibilitatile de sporire a cooperarii administrative in domeniul returnarii intre statele membre, precum si rolul pe care organizatiile internationale si neguvernamentale trebuie sa il aiba.
- Informatii/ consiliere oferita persoanelor cu privire la posibilitatile de returnare;
- Asistenta specifica acordata persoanelor vulnerabile;
- Asistenta/sprijin acordat persoanelor returnate in vederea reintegrarii.

Planul anual 2009 Fondul European pentru refugiati

Actiuni finantate:
1. furnizarea de asistenta si consiliere legala pentru solicitantii de azil;
2. imbunatatirea consilierii sociale, culturale, educationale si activitati recreationale pentru solicitantii de azil, precum si asistenta pentru cazurile vulnerabile;
3. asistenta si sprijin pentru integrarea persoanelor care au obtinut o forma de protectie in Romania conf. Art 6 din Decizia nr. 573/2007/EC
4. intarirea capacitatii autoritatilor de a gestiona problemele privind azilul;
5. imbunatatirea managementului informatiilor cu privire la tara de origine;
6. implementarea operatiunilor de relocare-sprijin pentru calatoria refugiatilor.
Fonduri alocate: 588.132 euro

Planul anual 2009 Fondul European de Integrare a Resortisantilor Tarilor Terte
Actiuni finantate:
1. crearea la nivel teritorial a birourilor de consiliere si informare;
2. performanta programelor de integrare pentru resortisantii tarilor terte;
3. cercetare asupra fenomenului imigrarii in Romania;
4. sprijin pentru mecanismul de consultare cu comunitatile de resortisanti;
Fonduri alocate: 930.743 euro

Planul anual 2009 Fondul European de Returnare

Actiuni finantate:
1. activitati de sprijin pentru repatrierea voluntara umanitara asistata;
2. elaborarea si implementarea efectiva a programelor de repatriere voluntara umanitara asistata.
Fonduri alocate: 282.584 euro

In Romania in 2007 s-au inregistrat 657 cereri de azil, in 2008 -940 cereri. Decizia de a acord azilul in Romania se ia la nivel national.

CEE TRUST- depunere proiecte

2009-10-04T22:33:00.000-07:00

Trust for Civil Society” in Europa Centrala si de Est (“CEE Trust”) anunta lansarea unei invitatii pentru depunere de proiecte care promoveaza dezvoltarea societatii civile in Bulgaria, Ungaria si Romania. CEE Trust invita organizatiile neguvernamentale non-profit, grupurile de experti, coalitiile si institutiile de educatie sa depuna scrisori de intentie in urmatoarele domenii:

1) Responsabilitatea institutiilor publice;

2) Angajare civica si mobilizarea comunitatii;

3) Solidaritate in viata sociala;

4) Mediu favorabil pentru societatea civila.

In cadrul acestor patru domenii, vor fi incurajate in mod deosebit proiectele care raspund cel mai bine uneia sau mai multora dintre cerintele de mai jos:

- Implica intr-o masura cat mai mare reprezentantii altor sectoare in actiunile propuse (de ex.: mediul academic, institutiile de educatie, mediul de afaceri, mass media etc);

- Propun masuri inovative pentru a capta interesul si a implica in actiuni concrete societatea civila neorganizata (de ex.: grupuri informale, bloggeri, studenti etc);

- Abordeaza noile provocari generate de criza economica.

Solicitantii din Romania trebuie sa trimita o Scrisoare de intentie (Letter of Intent) si Formularul pentru proiect (Project Application Form) in format electronic (numai prin e-mail), in limba engleza, pana pe, dar nu mai tarziu de 26 octombrie 2009, 24:00 CET la urmatoarea adresa: romania.application s@ceetrust. org

Toate documentele necesare, aferente acestei invitatii pentru depunere de proiecte se pot obtine de pe site-ul CEE Trust la adresa: www.ceetrust. org

Probleme

2009-10-04T22:29:00.000-07:00

200 de firme renunţă la fondurile europene

de Ciprian Mailat (preluare Evenimentul Zilei)
Luni, 05 Octombrie 2009

Deşi aveau proiectele aprobate de autorităţi, peste 200 de firme au abandonat proiectele depuse pentru obţinerea de fonduri europene.

Lipsa comenzilor şi obţinerea cofinanţării, mai ales acum, în perioadă de criză, a făcut ca mulţi beneficiari de fonduri europene să renunţe la proiecte. Potrivit revistei „Capital”, peste 200 de firme, din mai multe domenii, care au depus proiecte pentru bani de la UE au decis să lase de izbelişte accesarea fondurilor. Situaţia e foarte gravă având în vedere faptul că se aflau la un mic pas de primirea banilor, întrucât aveau deja semnate documentele de către autorităţile române.

„Nu pot continua proiectul”

Un exemplu în acest sens este cel al firmei Oltesa Idea, din judeţul Ilfov, care a renunţat la proiect la trei luni după ce acesta a primit aprobare pentru finanţare europeană.

„În actualele condiţii, este imposibil să realizezi un proiect scris cu un an în urmă. În ceea ce priveşte cofinanţarea, băncile sunt la fel de rele ca şi piaţa neagră. Cu 30% dobândă, nu se angajează nimeni la astfel de împrumuturi”, spune Vlad Olteanu, administratorul Oltesa Idea. Proiectul acestuia, care viza achiziţia a cinci utilaje, avea o valoare totală de 280.000 de euro, din care 160.000 reprezentau fonduri europene. „Acum aş avea nevoie de o parte din acestea, dar nu mă pot angaja la planul de dezvoltare a firmei de acum un an şi nici să mai fac angajări”, susţine administratorul societăţii, citat de „Capital”.

Criza, principalul motiv

Până în prezent, conform informaţiilor autorităţilor de management, 204 proiecte care primiseră aprobare pentru finanţare au fost abandonate de beneficiari. Cea mai dificilă situaţie se re găseşte la Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, care, în prezent, are gradul de absorbţie cel mai mare. Astfel, 100 de solicitanţi au renunţat la finanţare. Valoarea totală a proiectelor este de 56,5 milioane de euro, din care circa 20 milioane reprezintă fonduri europene. Din cele 100 de cereri, aproximativ 70% provin din domeniul Cercetării şi Dezvoltării Tehnologice.

Un alt domeniu cu multe cereri de reziliere sau abandonare este cel agricol. Conform datelor „Capital”, 53 de beneficiari au renunţat la proiecte, cei mai mulţi din motive financiare sau administrative. Valoarea totală nerambursabilă a proiectelor reziliate din sectorul agricol este de 18,2 milioane de euro, din care contribuţia UE înseamnă 14,6 milioane.

Cătălin Meliţă, directorul general al Autorităţii de Management al Programului Operaţional Sectorial, susţine că majoritatea celor care au renunţat la finanţare şi-au motivat decizia prin difi cul tă ţile financiare prin care trec firmele din cauza crizei, lipsa comenzilor şi din cauza problemelor în tâm pinate la solicitarea împrumuturilor bancare pentru cofinanţare.

35 milioane de euro
euro este suma fondurilor UE la care s-a renunţat

Proiecte pentru dezvoltare rurala de 9 miliarde de euro

2009-09-10T03:08:00.000-07:00

Numarul proiectelor conforme depuse la nivel national, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, este de 15.010 cu o valoare publica de peste 9 miliarde euro, se arata intr-un comunicat al Ministerului Agriculturii. Numarul proiectelor selectate pentru finantare este de aproape 9.500 de proiecte in valoare publica de peste 1,8 miliarde euro din care, au fost contractate un numar de aproape 3.000 proiecte in valoare publica totala de aproximativ 1,6 miliarde euro. In prezent se afla in diferite stadii de avizare si semnare in vederea contractarii, un numar de 6.391 de proiecte selectate pentru finantare. In saptamana 17 - 21.08.2009, au fost efectuate plati in valoare totala de 8.942.209 euro (3.159.781 euro aferente masurii 112, 3.611.215 euro pentru masura 121, 2.025.162 euro pentru masura 123 inclusiv schemele de ajutor de ajutor de stat, 58.514 euro pentru masura 312, 51.994 euro pentru masura 313 si 35.543 euro pentru masura de Asistenta Tehnica). Tot in aceeasi saptamana, au fost contractate 33 proiecte cu o valoare publica de 6.755.749 euro (31 proiecte cu o valoare publica de 685.969 euro pe masura 112, un proiect cu o valoare publica de 72.523 euro, pe masura 312 si un proiect cu o valoare publica de 5.997.257 euro, pe masura 322);
Alocarea financiara a Uniunii Europene din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), acordata Romaniei prin Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, pentru implementarea Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) in perioada 2007-2013 este de 8.022,50 mil.euro. La aceasta, se adauga contributia nationala, de la bugetul de stat, in valoare de 1.948,29 mil.euro. Alocarea financiara publica pentru licitarea proiectelor aferente masurilor lansate, pentru exercitiul bugetar 2008, supusa consultarii membrilor Comitetului de Monitorizare in cele doua reuniuni organizate pe parcursul anului, a fost de 1.837 miioane euro. La aceasta se adauga si alocarile pentru masurile din axa 2 masura 211- Sprijin pentru Zona Montana Defavorizata, 212- Sprijin pentru Zone Defavorizate - altele decat Zona Montana, 214- Plati de Agro-mediu, (295,41 mil.euro), masura 511- Asistenta tehnica (43,25 mil.euro) si masura 611- Plati complementare directe (178,96 mil.euro), ajungand la 2.355,22 mil.euro, respectiv 23,62% din totalul alocarilor. Masura 142 -„Infiintarea grupurilor de producatori” are sesiunea de depunere continua.
EurActiv.ro

AXA LEADER-detalii

2009-09-10T03:07:00.000-07:00

IMPLEMENTAREA AXEI LEADER – PNDR
Baza legala
Art. 61 - 65 din Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurala prin FEADR
Art. 37 - 39 din Regulamentul Comisiei nr. 1974/2006 ce stabileste reguli detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 si punctul 5.3.4. din Anexa II a aceluiasi regulament
Tratatul de aderare la Uniunea Europeana a Romaniei si Bulgariei (Anexa VIII privind dezvoltarea rurala)
Articolul 1, punct 1 b, din Decizia Consiliului nr. 664/2006, de adaptare a Anexei VIII din Tratatul de Aderare a Bulgariei si Romaniei din 19 iunie 2006
Articolul 1, punctul 2 si 3 din Regulamentul Comisiei nr. 434/2007 de modificare a Regulamentului Comisiei nr. 1974/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 , ca urmare a aderarii Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana
Articolul 1, punctul 1 din Regulamentul Consiliului nr. 1463/2006 din 19 iunie 2006 de modificare a Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurala prin FEADR
Motivatie: Spatiul rural romanesc se confrunta cu numeroase carente, acestea reprezentand si motivul pentru disparitatile intre urban-rural prin prisma tuturor componentelor sale: economia rurala, potentialul demografic, sanatate, scoala, cultura.
Pentru reducerea acestor disparitati, una dintre solutii o reprezinta elaborarea si implementarea unor strategii integrate de dezvoltare de catre comunitatile locale, avand ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local si potentialul endogen.
Nevoile de la nivel local sunt multe si variate fiind constientizate mai clar de catre comunitatile locale astfel ca elaborarea unor strategii de la nivel central nu poate acoperi intru-totul nevoile spatiului rural.
Abordarea LEADER are o importanta deosebita intrucat va contribui prin prisma specificului ei la o dezvoltare echilibrata a teritoriilor rurale si la accelerarea evolutiei structurale. Implicarea actorilor locali in dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea unei dezvoltari dinamice sprijinita de o strategie de dezvoltare locala elaborata si implementata local si administrata de reprezentanti ai GAL care vor reprezenta interlocutorii populatiei din teritoriile respective in vederea imbunatatirii continue a strategiei si a actiunilor ce vor fi implementate.
Astfel, comunitatile locale vor determina in urma unor studii locale care sunt nevoile zonei in care traiesc, care sunt modalitatile de satisfacere a acestora si cum poate fi pus in valoare potentialul endogen, actiuni in urma carora spatiul rural va evolua in folosul comunitatilor locale.
Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea LEADER, va fi programata si coordonata de actorii locali ce vor reprezenta factorul decizional si, de asemenea, vor purta responsabilitatea evolutiei in timp.
Obiective
Obiectivul general al axei 4 - Demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala. Abordarea LEADER, prin actiunile sale specifice va duce la imbunatatirea guvernantei locale si la promovarea potentialului endogen al teritoriilor.
De asemenea, abordarea LEADER presupune consolidarea coerentei teritoriale si implementarea de actiuni integrate, ce pot conduce la diversificarea si dezvoltarea economiei rurale, in folosul comunitatilor.
Un alt deziderat il constituie constructia institutionala in vederea elaborarii si implementarii de strategii integrate ce vor da posibilitatea actorilor din spatiul rural, reprezentanti ai diferitelor domenii de activitate, sa conlucreze si sa interactioneze in folosul comunitatilor rurale.
Strategiile elaborate si selectate se vor materializa in proiecte ce vor fi implementate in aria de acoperire a GAL, proiecte ce vor fi sprijinite financiar din fonduri publice la care se va adauga cofinantarea privata.
Datorita caracterului orizontal al axei 4, ce presupune accesarea mai multor masuri din cadrul axelor FEADR, impactul actiunilor implementate prin aceasta abordare este foarte ridicat si acopera o arie larga de actiuni si beneficiari.
LEADER poate juca un rol important in stimularea unor abordari noi si inovative pentru dezvoltarea zonelor rurale. Inovatia va fi incurajata prin flexibilitate si libertate in luarea deciziei privind actiunile ce se doresc a fi puse in practica. Inovatia in zonele rurale poate implica transferul si adaptarea inovatiei generata in alta parte, modernizarea formelor traditionale de know-how sau descoperirea de noi solutii la problemele rurale persistente pe care alte instrumente politice nu au reusit sa le rezolve intr-un mod durabil si satisfacator. Acestea pot furniza raspunsuri noi la problemele zonelor rurale.
Cooperarea cu alte teritorii incluse in strategiile de dezvoltare locala va facilita transferul si adaptarea inovatiilor dezvoltate in alta parte.
Axa LEADER constituie o noutate in Romania si reprezinta o provocare pentru toti actorii ce vor fi implicati in implementarea acesteia, prin prisma obiectivelor ambitioase. Aceasta urmeaza a fi implementata „pas cu pas”, orientandu-se la inceput pe activitati de instruire a actorilor locali si de sprijinire a teritoriilor in vederea realizarii strategiilor de dezvoltare. O prima selectie de Grupuri de Actiune Locala este prevazuta pentru anul 2009, acestea reprezentand prin „puterea exemplului” un stimulent si un sprijin real pentru alte teritorii, precum si pentru parteneriate ce nu au ajuns la maturitate urmand ca acestea sa participe la ultima selectie a GAL.
Obiectivele specifice urmaresc:
- participarea membrilor comunitatilor rurale la procesul de dezvoltare locala si incurajarea actiunilor inovative (spre exemplu, solutii noi la probleme vechi, introducerea si dezvoltarea unor produse noi, noi sisteme de piata, modernizarea activitatilor traditionale prin aplicarea de noi tehnologii, etc.). (masura 41)
- incurajarea actorilor de la nivel local de a lucra impreuna cu reprezentantii altor comunitati din interiorul sau exteriorul tarii (masura 421),
- stimularea formarii de parteneriate, pregatirea si asigurarea implementarii strategiilor de dezvoltare locala (masura 431)
Obiectivele operationale se regasesc in fisele tehnice ale masurilor 41, 421 si 431.
Masuri
Actiunile ce vor fi intreprinse in cadrul Axei 4, prin intermediul celor 3 masuri, pot fi sintetizate astfel:
-Masurile 41 si 421, prin intermediul carora, se implementeaza strategiile de dezvoltare locala de catre GAL, in teritoriile selectate, ofera posibilitatea atingerii obiectivelor axelor 1, 2 si 3 din FEADR, in concordanta cu strategia elaborata la nivel local, ce se va materializa prin proiecte realizate individual sau prin cooperare cu alte GAL-uri/parteneriate.
- Masura 431, divizata in doua sub-masuri, respectiv:
-Sub-masura 431.1 sprijina constructia de parteneriate public-private, elaborarea strategiilor de dezvoltare locale si pregatirea Planului de Dezvoltare Locala in vederea participarii la selectia GAL-urilor;
- Sub-masura 431.2 ofera sprijin Grupurilor de Actiune Locala pentru: cheltuieli de functionare, animare si dobandirea de competente.
Ponderea partenerilor in cadrul Grupului de Actiune Locala GAL-urile reprezinta parteneriate public-private alcatuite din reprezentanti ai sectoarelor:
Public
- administratie publica (la nivel local si judetean – primarii, consilii locale, judetene, etc.) - servicii publice (servicii sociale, de sanatate si transport, scoli, universitati, etc.)
Privat
- sector comercial (societati pe actiuni, societati cu raspundere limitata, etc.); - sector financiar (banci, institutii de credit, etc.); - sector agricol (cooperative agricole, grupuri de producatori, etc.); - organizatii de intreprinzatori; - societati de furnizare a serviciilor comunitare (culturale, radio, TV, servicii non-culturale, etc.).
Societate civila
-organizatii non-profit, asociatii, fundatii, federatii (asociatii de mediu, asociatii culturale, sociale, religioase, camere de comert, unitati de cult, etc.); - persoane fizice, grupuri de persoane neinregistrate oficial. La nivelul decizional din cadrul GAL, reprezentantii privati si ai ONG-urilor vor reprezenta peste 50%, urmand ca partea publica sa reprezinte mai putin de 50%.
Numarul indicativ de GAL-uri in Romania
Analizand situatia sociala, economica si geografica, coerenta teritoriala si omogenitatea, raportata la numarul de locuitori si suprafata eligibila, la alocarea financiara prevazuta pentru axa LEADER, precum si interesul manifestat de actorii locali materializat prin selectia in anul 2006 a 120 de teritorii, potentiale GAL, ai caror reprezentanti au fost instruiti de catre minister in scopul dobandirii cunostintelor necesare pentru formarea parteneriatelor, elaborarii strategiilor de dezvoltare locala si implementarii abordarii LEADER, putem estima orientativ ca in urma procedurilor de selectie, poate rezulta un numar indicativ de 80 GAL-uri ce pot acoperi aproximativ 40% din suprafata eligibila pentru implementarea axei LEADER in Romania.
Estimarile cu privire la numarul de GAL-uri si suprafata acoperita de acestea, au ca reper urmatoarele aspecte:
- potentialele GAL-uri selectate pentru formare sunt in contact permanent cu ministerul si cu DADR - urile, in vederea consolidarii parteneriatelor si a elaborarii strategiilor, fapt ce ne indreptateste sa credem ca o parte dintre acestea vor putea deveni GAL dupa prima procedura de selectie, urmand ca cele neselectate sau parteneriatele ce se vor forma ulterior sa continue sau sa inceapa activitatea de instruire prin sub-masura 431.1 in vederea pregatirii si participarii la ultima selectie GAL.
- suprafata initiala acoperita de potentialele GAL-uri se situeaza la aproximativ 35% din arealul eligibil pentru abordarea LEADER, iar numarul de locuitori din cadrul GAL, la aproximativ 40.000, aflandu-se in acest moment in faza de conturare mai clara a teritoriilor, de cele mai multe ori prin adaugarea mai multor localitati, ceea ce conduce la teritorii mai mari decat cele stabilite initial
Spatiul eligibil pentru implementarea axei LEADER
Spatiul eligibil pentru implementarea axei LEADER il constituie spatiul rural definit conform legislatiei din Romania (comune si orase) la care se adauga un numar de 206 orase mici (care nu depasesc 20.000 locuitori). Includerea oraselor in teritoriul eligibil LEADER va asigura coerenta teritoriala, masa critica necesara din punct de vedere al resurselor umane, financiare si economice, pentru a sustine o strategie de dezvoltare locala viabila. Coerenta teritoriala va elimina riscul ca actiunile prevazute a fi implementate intr-un teritoriu sa intampine diverse obstacole prin formarea unui teritoriu compus din mai multe unitati administrative fara continuitate teritoriala si lipsite de punctul comun reprezentat de un oras care asigura sustinerea economiei rurale prin relatiile create in timp intre locuitori. Desi conform legislatiei nationale in vigoare spatiul rural reprezentat de comune si sate, si spatiul urban compus din orase si sate apartinatoare ale acestora, este delimitat utilizand anumite criterii, orasele ce vor fi parte componenta a unui GAL, in marea lor majoritate, au fost create in mod artificial, neavand la baza criterii corecte, asa incat astazi se afla intr-o situatie contradictorie, deoarece gradul lor de dezvoltare, in cele mai multe cazuri, este precar, iar economia locala se axeaza in principal pe sectorul agricol. Problemele cu care se confrunta locuitorii acestor orase sunt similare cu cele intalnite in sate si comune, diferentiindu-se de fapt doar prin numarul mai ridicat de locuitori din cadrul unitatii administrative, fapt ce duce spre dependenta locuitorilor din spatiul rural de localitati cu o populatie mai numeroasa, pentru a putea pune in valoare mai bine rodul muncii lor. Mai mult, pentru asigurarea caracterului rural al teritoriilor sub-regionale bine identificate acoperite de GAL, si pentru evitarea directionarii gresite a strategiei si proiectelor, din aria de acoperire a unui GAL va putea sa faca parte un singur oras, iar in conditii exceptionale, ce vor trebui argumentate in conformitate cu principiile abordarii LEADER, vor fi acceptate doua sau mai multe orase, dar care sa nu insumeze mai mult de 20.000 de locuitori. Totodata, populatia din orasele mici nu poate depasi 25% din numarul total de locuitori dintr-un GAL. In vederea evitarii absorbtiei masive a fondurilor LEADER de catre orase, organizatiile ce provin din orase avand ca responsabilitate si zona rurala invecinata – consilii judetene, prefecturi, consilii locale, furnizori de formare, servicii de consultanta, etc. nu vor avea o pondere mai mare de 25% la nivel decizional. Totusi, ca exceptie, GAL-ul poate selecta proiecte individuale ce vor fi implementate in totalitate sau partial in alte orase care nu fac parte din aria de acoperire a GAL, atat timp cat proiectul este in beneficiul zonei rurale (de exemplu, un proiect ce include dezvoltarea intr-un oras a unui punct de desfacere a produselor provenite de la ferme aflate in zona rurala invecinata). Astfel, suprafata eligibila pentru Leader cuprinde o populatie de aproximativ 11,7 mil., din care aproximativ 2 milioane provin din orase, iar suprafata eligibila pentru implementarea axei LEADER este de 227.000 km2 (207.000 km2 spatiul rural definit conform definitiei nationale, la care se adauga aproximativ 20.000 km2 suprafata detinuta de orasele cu pana la 20.000 locuitori). Astfel, 17% din populatia spatiului eligibil LEADER poate proveni din orase mici si aproximativ 9% din suprafata eligibila va fi cea detinuta de orasele mici cu pana la 20.000 locuitori.
Procedura si calendarul de selectie a GAL-urilor
Dupa aprobarea PNDR 2007-2013 de catre Comisia Europeana, prioritatea MADR va fi lansarea fazei de constructie institutionala, care va fi deschisa pentru toate teritoriile /parteneriatele / reprezentantii ce indeplinesc conditiile de accesare a Masurii 431, respectiv sub-masura 431.1, de la inceputul anului 2008 pana la sfarsitul anului 2009, in vederea formarii de parteneriate si sprijinirea acestora pentru participarea la procedurile de selectie GAL.
Procesul de selectie a GAL va fi lansat oficial in anul 2009, prima runda de selectie vizand selectarea primelor Grupuri de Actiune Locala. Aceste GAL-uri vor reprezenta un bun exemplu al practicii de dezvoltare locala si vor sprijini procesul de instruire care vizeaza apoi selectarea pana la finalul anului 2010 a numarului ramas de GAL-uri. Procedura de selectie va fi deschisa la nivel national adresandu-se tuturor teritoriilor/parteneriatelor eligibile, fara a se face discriminare in functie de religie, nationalitate, gen, etc. si va asigura competitia intre grupurile de actiune locala pe baza strategiilor de dezvoltare locala.
Apelurile de selectie vor fi difuzate la scara nationala prin intermediul, mass - media si internet, in cadrul carora Autoritatea de Management va explica obiectivele axei LEADER, procedura de selectie si criteriile de eligibilitate si selectie.
•Autoritati responsabile
Autoritatile responsabile de implementarea axei LEADER in Romania sunt: - Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale - Autoritate de Management pentru PNDR; - Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala – reprezentantii Autoritatii de Management la nivel judetean, ce vor fi responsabili de indeplinirea urmatoarelor atributii: promovarea in teritoriu a oportunitatilor privind dezvoltarea locala, sprijinirea
GAL-urilor in activitatea lor, participarea la Comitetele de Selectie din cadrul GAL ca observator, raportarea lunara catre AM, cu privire la stadiul implementari strategiilor locale, etc. - Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit – autoritate pentru implementarea tehnica si financiara a masurilor; - Grupul de Actiune Locala – responsabil pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locala, implementarea acesteia si selectia proiectelor.
• Criterii de eligibilitate
Privind parteneriatul:
Parteneriatul va fi format din diversi actori publici si privati reprezentativi. La nivelul luarii deciziilor, partenerii economici si sociali, precum si alti reprezentanti ai societatii civile trebuie sa reprezinte peste 50% din parteneriatul local. De asemenea, organizatiile ce provin din orase avand ca responsabilitate si zona rurala invecinata – consilii judetene, prefecturi, consilii locale, furnizori de formare, servicii de consultanta, etc. nu vor avea o pondere mai mare de 25% la nivel decizional.
Privind teritoriul:
populatie 10.000 – 150.000 locuitori89. Aceste limite, au fost determinate pe baza situatiei existente in Romania, cum ar fi: densitatea medie, forme de relief dispuse simetric si concentric, cu existenta unui mozaic de forme de relief pe un spatiu restrans, doar in cazul anumitor teritorii ce reprezinta exceptii. De asemenea, au fost luate in considerare limitele precum si media populatiei din teritoriile selectate pentru formare de minister in anul 2006 si faptul ca Romania va implementa pentru prima data acest tip de abordare, iar anumite teritorii au deja un anumit grad de maturitate acoperind teritorii vaste cu numarul locuitorilor ridicat, pe cand altele se afla intr-un stadiu incipient si probabil ca vor forma teritorii mai restranse. Diferentierea, va fi posibila prin aplicarea criteriilor de selectie, prin care anumite teritorii vor obtine un punctaj mai mare. Nu este obligatoriu ca teritoriile LEADER sa tina cont de liniile de delimitare administrativa (judet/regiune), acestea putand acoperi portiuni din mai multe judete sau regiuni, daca intrunesc conditiile de omogenitate geografica si economica.
- spatiul rural definit conform legislatiei nationale in vigoare, la care se adauga orasele de pana la 20.000 de locuitori. GAL-urile vor trebui ca in dosarul de candidatura sa argumenteze includerea oraselor mici cu pana la 20.000 locuitori (cum ar fi: pentru asigurarea coerentei teritoriului reprezentat, a masei critice, etc.)
- Populatia urbana nu poate depasi 25% din numarul total de locuitori din GAL-ul respectiv. - Teritoriul acoperit de strategie va fi omogen si va oferi suficienta masa critica din punct de vedere al resurselor umane, financiare si economice pentru sustinerea unei strategii viabile. In acest sens, se va furniza o descriere a zonei unde se va implementa planul de dezvoltare local cu urmatoarele informatii:
o Prezentarea fizico-geografica (numarul de localitati incluse in teritoriu, numarul de locuitori, suprafata si densitatea teritoriului, localizarea geografica a teritoriului, relieful, altitudinea, etc.). Se va anexa o harta a teritoriului.
o Informatii privind caracteristicile demografice (rata migrarii, rata natalitatii, populatia activa, somaj, etc.)
o Prezentarea patrimoniului de mediu (situri importante, flora si fauna, nivel de clasificare, etc.)
o Prezentarea patrimoniului arhitectural si cultural (monumente, cunostinte si competente specifice, identitate locala, etc.) o Informatii privind economia locala ?? agricultura – structura/marimea exploatatiilor, culturi principale, evolutie, etc. ?? industrie – IMM si microintreprinderi, sectoare economice acoperite, evolutie, etc. ?? comert si servicii – tip de comert, servicii existente, acoperire geografica, etc. o informatii privind serviciile furnizate populatiei si infrastructura medico-sociala – echipamente, accesibilitate, etc. o activitati sociale si institutiile locale (prezentarea institutiilor locale, ONG-uri, societati si domeniul de interventie al acestora) o optional, se vor prezenta politicile de dezvoltare locala intreprinse de teritoriu, precum si alte elemente complementare considerate utile pentru prezentarea teritoriului. - Prezenta unui singur GAL, pe un teritoriu eligibil LEADER, pentru evitarea suprapunerii mai multor GAL-uri. Prezenta aceleiasi localitati (oras/comuna) in mai mult de un GAL nu este permisa.
Privind strategia:
- Prezentarea unei strategii integrate pentru dezvoltarea zonei (teritoriului sub-regional bine delimitat) pe care o reprezinta, care sa cuprinda actiuni din cel putin o axa a FEADR; - Capacitatea de implementare a strategiei. GAL trebuie sa prezinte o capacitate suficienta in ceea ce priveste resursele financiare, umane si administrative.
o GAL trebuie sa demonstreze in cadrul strategiei ca are capacitatea de a implementa strategia – informatii privind mecanismul prevazut pentru monitorizare, evaluare si control, responsabilitatile fiecarui organism implicat in implementarea axei LEADER pentru fiecare etapa a circuitului unui proiect;
o Calitatea echipei locale, incluzand experienta anterioara cu proceduri similare sau instruire adecvata – descrierea echipei de animare, resursele umane care contribuie la implementarea programului;
o Capacitate demonstrata din punct de vedere administrativ si financiar – descrierea resurselor materiale (echipamente, sedii etc.) si bugetul anual indicativ de functionare a GAL;
o Capacitatea de a mobiliza co-finantarea necesara.
• Criterii de selectie – vor viza 3 aspecte parteneriatul, teritoriul si strategia
Selectia GAL va fi realizata pe baza a 3 tipuri de criterii:
1. Componenta parteneriatului
GAL va constitui un parteneriat echilibrat si reprezentativ90 pentru o zona, format din parteneri publici, privati si societate civila. Parteneriatul local trebuie sa fie deschis tuturor celor interesati. Tinerii si femeile, precum si reprezentantii minoritatilor, vor avea o reprezentare corecta in aceste organisme in functie de situatia existenta a acestor categorii la nivel local (spre exemplu, daca intr-un teritoriu numarul de locuitori de alta nationalitate decat cea romana este ridicat, prezenta acestora in GAL va fi automat mai mare, decat in alte teritorii, unde acestia nu au o reprezentativitate foarte mare). Prioritate in selectie se va acorda urmatoarelor grupuri: - grupurilor cu reprezentanti ai minoritatilor etnice; - grupuri cu o reprezentare echilibrata a tinerilor91; - grupuri cu o reprezentare echilibrata a femeilor92. - grupurilor ce includ reprezentanti ai organizatiilor agricole/a grupurilor de producatori/reprezentanti ai sectorului forestier, reprezentanti ai sectorului economic/ai organizatiilor de mediu, etc. - grupurilor in care partenerii privati si reprezentantii societatii civile reprezinta mai mult de 65% din totalul partenerilor
2. Teritoriul
Prioritate in selectie se va acorda: - teritoriilor cu o populatie cuprinsa intre 30.000 si 70.000 de locuitori; - teritoriilor cu o densitate a populatiei mai mica de 75 loc./km2 teritoriilor care cuprind zone sarace / defavorizate, Natura 2000, zone cu valoare naturala ridicata (HNV), zone afectate de restructurare industriala - teritoriilor care cuprind portiuni din judete diferite
3. Calitatea strategiei locale
Calitatea urmatoarelor elemente va fi luata in considerare pentru selectie: - evaluarea situatiei initiale si analiza nevoilor si potentialului zonei (diagnostic si analiza SWOT); - obiectivele stabilite pentru implementarea planului de dezvoltare locala - actiuni pentru atingerea obiectivelor; - complementaritatea cu alte programe de dezvoltare. - criteriile utilizate de GAL pentru selectia proiectelor - dispozitii administrative, reguli detaliate si pista de audit; - dispozitii de evaluare – monitorizare; Prioritate in selectie se va acorda acelor strategii care: - includ actiuni inovative - includ actiuni de cooperare - combina obiectivele mai multor axe din PNDR - se adreseaza fermierilor de semi-subzistenta (diversificare sau dezvoltare) - se adreseaza tinerilor - integreaza probleme de mediu - care urmaresc facilitarea implementarii acelor masuri din PNDR ce vor avea ca beneficiari grupuri de producatori, asociatii, parteneriate, etc.) Calitatea strategiei93 si eficienta dispozitiilor privind consultarea partenerilor locali si informarea potentialilor beneficiari vor fi aspecte orizontale de care se va tine cont in procesul de selectie a strategiilor. Comitetul de Monitorizare al PNDR va aproba criteriile de selectie. Criteriile pentru selectia GAL vor fi detaliate si publicate in apelurile de selectie lansate la nivel national de catre Autoritatea de Management.
• Comitetul de selectie
Membrii Comitetului vor fi reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale, universitatilor, mediului academic, precum si experti din alte organizatii/institutii. • Presedintele Comitetului National de Selectie va fi ales la nivel de secretar de stat/director din cadrul MADR – DGDR. • Observatorii procesului de selectie vor fi reprezentanti ai societatii civile si partenerii economici si sociali.
• Stabilirea rezultatelor in urma selectiei
In urma analizarii dosarelor de candidatura participante la selectia nationala, Comitetul National de Selectie va face publice rezultatele obtinute pe site-ul ministerului si in presa.
• Calendarul selectiei
Inaintea selectiei GAL-urilor, va fi deschisa sub-masura 431.1 care permite o constructie progresiva a parteneriatelor si a strategiilor, urmand ca selectia GAL sa se realizeze in corelatie cu aceasta submasura. Totusi, in functie de evolutia grupurilor care vor participa la aceasta sub-masura, cat si de evolutia altor parteneriate care nu vor folosi acest sprijin, selectia GAL poate fi demarata mai devreme.
Astfel, calendarul indicativ pentru selectia GAL este urmatorul:
Activitati 2009 2010
Lansarea apelului 10/01/2009 01/12/2009 Depunerea dosarelor 10/02/2009 -10/05/2009 01/01/2010 – 10/04/2010 Selectie 11/05/2009 – 04/08/2009 11/04/2010 – 14/07/2010 Luarea deciziei 05/08/2009 15/07/2010 Publicarea rezultatelor selectiei 06/08/2009 16/07/2010 Total Grupuri de Actiune Locala selectate 40 40
Procedura de selectie a proiectelor
GAL-ul este responsabil de elaborarea si implementarea planului de dezvoltare locala, precum si de selectarea proiectelor care sunt conforme cu obiectivele formulate in acesta. Pentru a realiza activitatile prevazute pentru atingerea obiectivelor din strategia inclusa in planul de dezvoltare, fiecare GAL va stabili criteriile de selectie pentru fiecare tip de proiecte denumite „criterii de selectie locala” care respecta prioritatile specifice ale strategiilor de dezvoltare locala. Aceste criterii vor fi cuprinse in Planurile de Dezvoltare Locala si in apelurile de selectie a proiectelor lansate la nivel local de catre GAL. In acest sens, criteriile utilizate de GAL vor avea in vedere ca proiectele individuale: • Sa se incadreze in obiectivele strategiei • Sa aiba un caracter pilot Selectia proiectelor va fi realizata de catre un Comitet de Selectie, format din membrii GAL. In ceea ce priveste selectia proiectelor in cadrul GAL, se va aplica regula „dublului cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca in momentul selectiei sa fie prezenti cel putin 50% din parteneri, din care peste 50% sa fie din mediul privat si societate civila. Pentru transparenta procesului de selectie a proiectelor in cadrul GAL si totodata pentru efectuarea activitatilor de control si monitorizare, la aceste selectii va lua parte si un reprezentant al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale de la nivel judetean (DADR).

Descrierea circuitelor administrativ-financiare aplicabile GAL
a). Faza de selectie a Grupurilor de Actiune Locala
1. Parteneriatele public-private organizate conform Ordonantei nr. 26/2000 vor depune Planul de Dezvoltare Locala la Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale 2. Autoritatea de Management prin intermediul Comitetului National de Selectie va realiza selectia grupurilor de actiune locala 3. In urma selectiei, Autoritatea de Management va transmite GAL-urilor notificari scrise mentionand ca: ?? au fost selectati atribuindu-se decizia de autorizare, SAU ?? au fost respinsi, in acest caz li se vor transmite notificari cu sublinierea punctelor slabe ale dosarului depus astfel incat sa il refaca si sa poata participa la urmatoarele runde de selectie. Parteneriatele depun planul de dezvoltare locala la AM AM-CNS Selectia GAL-urilor AMDecizie de autorizare a GAL-urilor 1 2 3
b). Faza de selectie a proiectelor in cadrul GAL si fluxurile acestora
Pentru proiecte de investitii Pentru proiecte de servicii (formare profesionala si consultanta) 1. GAL lanseaza apelul de selectie a proiectelor, folosind mijloacele de informare mass-media 2. Potentialul beneficiar depune proiectul la secretariatul GAL, 3. GAL efectueaza verificarea conformitatii proiectului si respectarea criteriilor de eligibilitate 4. Selectia proiectelor efectuata de GAL pe baza strategiei, utilizand criterii elaborate de fiecare GAL in parte 5. Depunerea proiectelor selectate de catre GAL la Centrul Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (CRPDRP)
Pentru proiecte de investitii
CRPDRP verifica eligibilitatea proiectelor si se efectueaza verificarea pe teren a potentialului beneficiar de catre structurile teritoriale ale APDRP 7. CRPDRP transmite o notificare catre beneficiar si catre GAL, de instiintare cu privire la aprobarea sau neaprobarea proiectului 8. Incheierea contractului intre beneficiar si Centrul Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (CRPDRP)
Pentru proiecte de servicii
CRPDRP verifica eligibilitatea proiectelor si transmite o notificare catre beneficiar si catre GAL, de instiintare cu privire la aprobarea sau neaprobarea proiectului 7. Incheierea contractului intre beneficiar si CRPDRP
c). Circuitul financiar pentru masura 431 (sub-masura 431.2)
Pentru cheltuielile de functionare (salarii, chirii, intretinere, etc.) Pentru activitati de animare si instruire 1. In urma selectiei, Autoritatea de Management (AM) va transmite GAL notificari scrise mentionand ca au fost selectati (atribuindu-se decizia de autorizare) sau au fost respinsi. AM instiinteaza APDRP privind autorizarea platilor 2. Semnarea contractului intre GAL si APDRP
Pentru cheltuieli de functionare
GAL efectueaza cheltuielile 4. GAL depune lunar cereri de plata la CRDRP, aferente cheltuielilor de functionare 5. CRDRP verifica pe teren cheltuielile efectuate de catre GAL (dupa caz) 6. Verificarea eligibilitatii dosarului cererii de plata si autorizarea platii de catre CRPDRP (eliberarea certificatului de plata) 7. APDRP efectueaza plata catre GAL, reprezentand cheltuielile eligibile acoperite de sprijinul public
Depunerea raportului initial si Declaratiei de esalonare a platilor (maxim 3 transe de plata) la CRPDRP de catre GAL, pentru fiecare proiect in parte 4. Aprobarea raportului initial de catre CRPDRP. 5. Demararea activitatilor proiectului 6. Verificarea pe teren a GAL de catre structurile teritoriale ale APDRP 7. Depunerea raportului intermediar / final la CRPDRP de catre GAL 8. Aprobarea raportului intermediar / final de catre CRPDRP 9. GAL intocmeste dosarul cererii de plata pe care il depune la CRPDRP – fiecarui Raport Intermediar aprobat ii corespunde o plata intermediara, in conformitate cu Declaratia de Esalonare a Platilor; in urma aprobarii Raportului Final se efectueaza plata finala de catre APDRP 10. Verificarea conformitatii si eligibilitatii dosarului cererii de plata si autorizarea platii de catre CRPDRP (eliberarea certificatului de plata) 11. APDRP efectueaza plata catre GAL (maxim 30 de zile de la aprobarea cererii)
Criterii de demarcare cu alte parteneriate finantate prin fonduri UE (FEP) FEADR-FEP
POS – Pescuit (Fondul European pentru Pescuit) va finanta prin Axa 4 „Dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit” actiuni similare cu FEADR in ceea ce priveste dezvoltarea comunitatilor locale prin implementarea de strategii de dezvoltare locala. FEP urmareste revigorarea economica si competitivitatea sectorului piscicol, incurajarea dezvoltarii durabile, imbunatatirea calitatii vietii in zonele pentru pescuit.
Intrucat Axele 4 din cadrul FEADR si FEP sprijina strategiile de dezvoltare implementate fie de Grupuri de Actiune Locala, fie de grupuri finantate din Axa 4 din FEP intr-un anumit teritoriu, se impune stabilirea unor linii de demarcare intre ajutorul acordat dezvoltarii rurale si sprijinului acordat pescuitului.
Este posibil pentru o zona LEADER sa se suprapuna total sau partial cu o zona pentru pescuit sprijinita prin axa 4 din FEP, fiind imposibil sa se realizeze o demarcare pe criterii geografice. Pentru a fi selectata, o zona LEADER trebuie sa respecte criteriile de eligibilitate si de selectie prezentate mai sus. Daca un grup LEADER se formeaza pe structura unui grup finantat din Axa 4 din FEP deja existent, se poate folosi aceeasi structura de sprijin administrativ pentru implementarea ambelor programe. Astfel, costurile de functionare vor fi impartite (proportional) intre GAL si grupul finantat din axa 4 din FEP. Datorita posibilei suprapuneri geografice intre un GAL si un grup finantat din axa 4 din FEP, se va realiza o demarcare clara intre fonduri, cum ar fi:
- strategiile vor fi distincte (Strategiile finantate din FEP sprijina zonele pescaresti, sectoarele si persoanele implicate in pescuit, in timp ce strategiile finantate din Axa 4 FEADR nu urmaresc activitatile pescaresti sau actorii implicati in pescuit.
- parteneriatele – componenta parteneriatului GAL si grupului finantat din Axa 4 din FEP - vor fi distincte. In acest sens, GAL va trebui compus in majoritate din actori implicati in dezvoltare rurala (si nu din sectorul pescaresc), in timp ce grupurile finantate din Axa 4 din FEP vor fi compuse in majoritate din actori ce provin din sectorul pescaresc
- comitete de selectie a proiectelor distincte – componenta organelor de decizie din cadrul parteneriatului va fi diferita,
- contabilitate si circuite financiar-contabile distincte.
FEADR - Programele de Cooperare finantate din fonduri europene (programele de cooperare la granitele interne ale UE si programele de cooperare la granitele externe ale UE) Solicitantii sprijinului pentru proiectele de cooperare vor trebui sa specifice in cererile de finantare daca au mai aplicat si la alte fonduri pentru finantarea activitatilor respective. In vederea evitarii dublei finantari, Autoritatea de Management pentru PNDR va asigura o consultare adecvata cu celelalte autoritati de management, inaintea selectarii proiectelor. In acest sens, in Comitetul de Selectie pentru proiectele PNDR vor fi invitati sa participe reprezentanti ai autoritatilor care gestioneaza programele de cooperare teritoriala europeana si, de asemenea, un reprezentant al Autoritatii de Management pentru PNDR va lua parte la intrunirile Comitetului de Selectie/Comitetului Mixt de Monitorizare a Programelor de cooperare teritoriala europeana. In cazul demarcarii intre PNDR si Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Romania- Bulgaria, s-a stabilit ca „in zona transfrontaliera, prin PNDR sa se realizeze investitiile private, in vreme ce prin PO CT Romania-Bulgaria sa se sprijine investitiile publice si ale ONG”. De asemenea, o lista oficiala cu posibile proiecte LEADER, va fi disponibila pentru consultarea in permanenta cu alte autoritati implicate in implementarea fondurilor comunitare, pentru evitarea unor eventuale suprapuneri.

Despre ELARD

2009-09-10T03:03:00.000-07:00

ELARD este foarte interesat in a contribui la implementarea cu succes a programului LEADER, in special in noile state membre UE.

Procesul de obtinere a calitatii de membru

In primul rand sunt 3 tipuri de participare din care cineva poate alege, in functie de statutul lor ( LAG, retea nationala, retea regionala, asoctiatie) sau capacitatile financiare.
1) Statutul de membru deplin/activ: Calitatea de membru deplin sau activ ofera membrului dreptul de a-si asuma presedintia ELARD (prin rotatie la fiecare 2 ani) si de a participa in Consiliu si in Adunarea Generala, cu dreptul de a lua cuvantul si de a vota.
2) Statutul de membru asociat: Calitatea de membru asociat este una temporara cu o durata maxima de 2 ani ( 1+1 pe votul Consiliului). Membrul asociat are dreptul de a lua parte la intruniri (Adunare Generala + Consiliu) si de a participa activ in cadrul acestora, dreptul de a vota si evident cel de asumare a presedintiei nefiind dat.
3) Statutul de membru observator: Acest statut este pe o durata de 1 an, membrul observator avand dreptul de a participa la Adunarea Generala, dar nu are nici dreptul de a participa activ, nici de a vota.
In cazul GAL-urilor din Romania, se poate alege intre statutul de membru asociat sau de membru observator, statutul de membru deplin este doar pentru Retelele Nationale sau Regionale. Aceste 2 tipuri de membru sunt temporare (dar cu o decizie a Consiliului ELARD pot fi reinnoite) si ofera noilor membri posibilitatea de a folosi aceasta oportunitate pentru a schimba idei, de a afla de la Retelele cu experienta de pe teritoriul Europei (care sunt membri ELARD) cum pot sa initieze eventual procesul de creare a unei Retele Regionale sau Nationale in tara lor.
In calitate de membru asociat sau observator, nu se prevede nici o retributie anuala din partea membrilor. Ca membru asociat trebuie platita totusi o taxa de inregistrare de 500 de euro.
Toti membrii se bucura de acelasi acces la informatii si sfaturi de la ELARD, sunt toti inclusi in listele de newsletter si mail. Acest statut de membru poate fi revizuit sau schimbat in functie de nevoile fiecarui membru dupa votul Consiliului. De asemenea, trebuie cunoscut ca in urma aplicarii, cererea este transmisa mai departe catre Consiliu, unde membrii sai voteaza pentru acceptarea noilor membri. (Oricum acest proces este unul mai mult procedural, neexistand motive pentru care o aplicatie sa fie respinsa, din moment ce aplicantii completeaza totdeauna conditiile prealabile pentru un statut de membru ELARD).

Situatia POR in Regiunea Sud-Muntenia

2009-08-20T00:04:00.001-07:00

Până la data de 17 august 2009, la sediul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia au fost depuse 194 proiecte prin care se solicită finanţare nerambursabilă prin Regio (Programul Operaţional Regional).

Din cele 194 proiecte depuse, 50 au fost respinse, 2 au fost retrase de aplicanţi, iar pentru alte trei proiecte aplicanţii au renunţat la semnarea contractului. Situaţia proiectelor depuse pe cele 5 axe ale Regio şi care se află în diferite etape ale procesului de evaluare este următoarea:

Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere (buget 197,96 milioane de euro). Domeniul 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: „Centre urbane” au fost depuse 12 Planuri Integrate de Dezvoltare Urbană. În prezent urmează etapa de evaluare tehnică şi financiară a cererilor de finanţare componente ale PIDU-urilor declarate admisibile, conforme şi eligibile.

Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale (buget 124,76 mil. euro). Domeniul major de intervenţie 2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi-urbane inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură.
Până în prezent au fost depuse 39 de proiecte, din care 10 respinse şi 1 retras de aplicant. Valoarea totală solicitată prin aceste 39 de proiecte este de aproximativ 244 mil. euro.
Din cele 28 de proiecte rămase, 10 proiecte sunt în rezervă, 3 sunt în curs de evaluare, 2 proiecte sunt în etape precontractuale şi un proiect este în curs de contractare, iar pentru 12 s-au semnat contractele de finanţare. Cele douăsprezece contracte semnate sunt:

Titlul proiectului Beneficiar Buget (lei)
Total Asistenta nerambursabila
Ranforsarea si modernizarea drumului judetean DJ201B, km 0+000 - km 19+000, Ciochina-Orezu-Rasi Judetul Ialomita 36,462,900.65 29,423,908.41
Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri în staţiunea balneară Amara Orasul Amara 17,640,143.72 14,110,006.10
Modernizarea şi reabilitarea drumului de centura al municipiului Targoviste Municipiul Targoviste 88,789,047.00 70,273,252.50
Ranfosarea si modernizarea drumurilor judetene 701, DJ 401A si DJ 711A pe traseul Dobra – Cornatelu – Branistea – Titu – Salcuta– Odobesti – Potlogi – Corbii Mari Judetul Dambovita 66,894,836.12 53,968,478.48
Reabilitarea DJ 701, limita jud Dambovita – Gratia - Poieni – Silistea – Scurtu Mare – Slavesti – Ciolanesti – Zambreasca - Dobrotesti, km 44+240-104+890 (55,450 km) Judetul Teleorman 119,905,412.69 96,861,074.38
Modernizarea şi reabilitarea drumului judeţean DJ301 tronsonul Fundeni – Budeşti, km 13+000 – km 36+578 Judetul Calarasi 43,795,745.88 36,030,147.80
Modernizare DJ734: Voinesti (DN 73) – Leresti – Voina în vederea îmbunătăţirii şi dezvoltării infrastructurii de turism, km 0+000 – 19+840, L=19,840 km Judetul Arges 51,142,578.38 41,351,925.62
Modernizare DJ730: Podul Dâmboviţei (DN 73) – Dâmbovicioara – Ciocanu – limita jud. Braşov în vederea îmbunătăţirii şi dezvoltării infrastructurii de turism, km 0+000 – 9+550, L=9,550 km Judetul Arges 15,740,581.08 12,493,156.62
Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane, oraş Mizil, judeţul Prahova UAT Orasul Mizil 10,503,848.27 8,603,445.47
Reabilitare DJ101G Tătărani (DJ 101D) – Brazi – Tinosu – Sirna – Habud – Crivăţu (DN 1A) km 0+000 – km 24+020, judeţul Prahova, km 24+020 – km 30+120, judeţul Dâmboviţa Parteneriatul intre UAT Judetul Prahova si UAT Judetul Dambovita 45,802,088.03 37,647,805.82
Modernizare DJ703I: Muşăteşti (DN 73C) – Brăduleţ – Brădetu – Poienile Vâlsanului în vederea îmbunătăţirii şi dezvoltării infrastructurii de turism, km 28+822 – 53+600, L=24,778 km Judetul Arges 46,020,473.81 37,926,152.00
Imbunatatirea accesului la reteaua rutiera europeana de transport TEN-T7 in judetul Calarasi, prin reabilitarea si modernizarea DJ201B, km 19+000 - km 39+950 pe traseul limita judet Ialomita - Valea Argovei si DJ 303, km 26+294 - km 48+278 pe traseul Valea Argovei - Manastirea Judetul Calarasi 44,944,350.96 36,974,362.74

TOTAL - lei - 587,642,006.59 475,663,715.94

Notă: Toate cele 10 proiecte respinse şi proiectul retras de aplicant au fost ulterior redepuse, fiind în prezent fie în diferite etape ale procesului de evaluare, selecţie şi contractare, fie semnându-se deja contractul de finanţare.
Depunerea proiectelor în cadrul acestei axe a fost suspendată începând cu data de 11.03.2009, ora 16:30.

Axa prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale (buget 93,56 mil. euro) are patru domenii majore de intervenţie:
- Domeniul major de intervenţie 3.1 Reabilitare/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate – alocare regionala 24,21 mil. Euro. Trei proiecte depuse, două aflate în etapa de evaluare a conformităţii administrative şi eligibilităţii şi unul în etapa de evaluare tehnică şi financiară, asistenţa nerambursabilă solicitată fiind de aproximativ 35,45 mil. euro.
- Domeniul major de intervenţie 3.2 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale – alocare regionala 13,88 mil. euro. Două proiecte depuse, unul respins şi unul aflat în etapa precontractuală de analiză a proiectului tehnic, asistenţa nerambursabilă solicitată fiind de aproximativ 0,2 mil. euro.
- Domeniul major de intervenţie 3.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă – alocare regionala 13,88 mil. euro. NICIUN PROIECT DEPUS.
- Domeniul major de intervenţie 3.4 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă – alocare regionala 34,46 mil. euro. Sunt 62 proiecte depuse din care: 2 proiecte aflate în etapa de contractare, 1 proiect aflat în faza de vizită la faţa locului, 8 proiecte aflate în etapa precontractuală de analiză a proiectului tehnic, 27 proiecte aflate în etapa de evaluare tehnică şi financiară, 1 proiect respins în cadrul evaluarii tehnice şi financiare şi 23 proiecte în curs de evaluare a conformităţii administrative şi eligibilităţii, asistenţa nerambursabilă solicitată fiind de aproximativ 62,98 mil. euro.

Axa prioritară 4: Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local (buget 113,22 mil. euro).
- Domenul major de intervenţie 4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală– alocare regionala 38,27 mil. euro. Trei proiecte depuse – unul retras ulterior de aplicant, unul în etapa de evaluare tehnică şi financiară şi unul în etapa precontractuală de analiză a proiectului tehnic. Asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de aproximativ 7,05 mil. euro.
- Domeniul major de intervenţie 4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea de noi activităţi –alocare regionala 33,50 mil. euro . NICIUN PROIECT DEPUS.
- Domeniul major de intervenţie 4.3 - Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor- alocare regionala 28,47 mil. euro. În cadrul primului apel de proiecte cu termen limită de depunere 16 iunie 2008 au fost depuse 54 de cereri de finanţare de către solicitanţii din regiunea Sud Muntenia, în valoare totală de aproximativ 67,5 milioane de lei (din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată aproximativ 45 milioane de lei). Au fost respinse 30 de proiecte, trei aplicanţi au renunţat la semnarea contractului şi s-au semnat 21 de contracte de finanţare.

Axa prioritară 5: Dezvoltarea şi promovarea turismului (buget 101,86 mil. euro)
- Domeniul major de intervenţie 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe – alocare regionala 32,83 mil. euro. Sase proiecte depuse, unul respins ca neconform administrativ şi redepus ulterior, în prezent proiectele fiind unul în etapa de contractare şi patru în curs de evaluare tehnică şi financiară. Valoarea asistenţei financiare nerambursabile solicitate prin aceste proiecte este de aproximativ 6,8 mil. euro.
- Domeniul major de intervenţie 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice – alocare regionala 46,96 mil. euro. Treisprezece proiecte depuse până la termenul limită de 19.12.2008, din care şapte proiecte respinse, trei în etapa precontractuală de analiză a PT-ului şi trei în etapa de vizită la faţa locului. Proiectele aflate în evaluare au o valoare a asistenţei nerambursabile solicitate de aproximativ 10,78 mil. euro.

- Domeniul major de intervenţie 5.3 Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică - 150.355.934 de euro. Pentru acest domeniu, alocarea financiară este distribuită la nivel naţional, iar Organismul Intermediar ce se ocupă de acest domeniu este Ministerul Turismului, contact tel.: +4(021)20.25.500, fax: +4(021)20.25.501, e-mail: adita.stanca@mturism.ro.

Comisia Europeană propune simplificarea administrării fondurilor europene pentru a ajuta regiunile să contracareze efectele crizei

2009-08-10T23:55:00.000-07:00

Comisia Europeană a prezentat pe 22 iulie noi măsuri vizând simplificarea anumitor reguli de administrare a politicii de coeziune. În contextul actualei crize economice, obiectivul acestei acţiuni este de a sprijini economia europeană, îmbunătăţind condiţiile pentru lansarea unui număr sporit de proiecte destinate regiunilor. În cadrul măsurilor „anti-criză”, Comisia va putea rambursa 100% din costurile declarate de statele membre pentru proiectele finanţate din Fondul social european (FSE) în 2009 şi în 2010. Comisarul pentru politică regională, Pawel Samecki, a declarat: „Aceste noi măsuri vizează sprijinirea regiunilor Europei, pentru a le ajuta să-şi revină mai repede. Trebuie să facem faţă situaţiei actuale, continuând pe termen lung accelerarea punerii în aplicare a politicii noastre şi facilitarea administrării fondurilor”. Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi egalitate de şanse, Vladimír Špidla, responsabil de Fondul Social European (FSE), a adăugat: „Având în vedere creşterea rapidă a şomajului în Europa într-un moment în care bugetele statelor sunt strâmtorate, statele membre trebuie să fie în măsură să utilizeze din plin FSE. O rambursare totală în cadrul FSE este, prin urmare, de o importanţă crucială pentru sprijinirea cetăţenilor în timpuri de criză economică. Aceste măsuri excepţionale reprezintă expresia solidarităţii europene cu cei care sunt cel mai vulnerabili”. Modificările anunţate vizează facilitarea punerii în aplicare a 455 de programe din sfera politicii de coeziune prevăzute pentru 2007-2103, reprezentând investiţii totale de 347 de miliarde de EUR, adică peste o treime din bugetul comunitar. Obiectivul este de a accelera fluxul investiţiilor dirijate în principal spre cei care realizează proiecte şi spre cetăţenii cei mai afectaţi de criză din regiunile Europei. De asemenea, trebuie ţinut cont de impactul crizei asupra finanţelor publice ale statelor şi regiunilor, care întâmpină dificultăţi în cofinanţarea investiţiilor europene. Mai exact, Comisia observă un demaraj lent al marilor proiecte de infrastructură. Modificările introduse clarifică anumite norme şi simplifică administrarea de zi cu zi a fondurilor europene. Iată un rezumat al principalelor măsuri:

􀃒 În 2009 şi în 2010, în cadrul măsurilor „anticriză”, Comisia va putea rambursa, la cererea statelor membre, 100% din costurile publice declarate de acestea, destinate proiectelor finanţate din FSE. Concret, statelor membre nu li se va solicita să contribuie cu o co-finanţare naţională, ceea ce va permite accelerarea realizării proiectelor de susţinere a ocupării forţei de muncă. Această opţiune nu repune în discuţie repartizarea fondurilor între statele membre, nici valoarea totală a fondurilor şi nici nu obligă statele membre să contribuie cu o co-finanţare ulterioară.
􀃒 Comisia propune constituirea unei singure categorii de „proiect major”. Anterior, Comisia aproba toate proiectele al căror cost total depăşea 25 de milioane de EUR în cazul celor destinate mediului şi 50 de milioane de EUR în cazul celor destinate altor sectoare. De acum înainte, pragul de aprobare se fixează la 50 de milioane de EUR pentru toate domeniile. Ca urmare, proiectele referitoare la mediul înconjurător de anvergură mai mică vor putea fi demarate mai rapid.
􀃒 Normele aferente proiectelor „generatoare de venituri” (de exemplu, autostrăzile cu plată sau proiectele care implică închirierea sau vânzarea de terenuri) sunt de asemenea simplificate, în vederea reducerii sarcinilor administrative care revin statelor membre.
􀃒 Programele din sfera politicii de coeziune vor putea fi revizuite de către statele membre într-o manieră mai simplă, pentru a se putea ţine cont de noile realităţi. Pe de altă parte, anumite dispoziţii privind obligaţia de a menţine investiţiile pe o durată de cinci ani nu vor fi aplicabile societăţilor comerciale falimentare.
􀃒 Investiţiile în sectoarele aferente eficienţei energetice şi utilizării energiilor regenerabile la nivelul locuinţelor vor fi încurajate, datorită importantului lor potenţial de a genera creştere şi locuri de muncă.
􀃒 Comisia propune o modificare care vizează creşterea flexibilităţii normelor de dezangajare. De exemplu, alocarea financiară destinată unui proiect major va fi protejată în principiu de îndată ce statul membru trimite Comisiei proiectul. În prezent, alocările nu sunt protejate decât atunci când Comisia aprobă proiectul.
􀃒 FEDER va putea susţine activităţile de renovare sau de construire de locuinţe în favoarea comunităţilor care se confruntă cu excluziunea socială, în special cele ale romilor, atât în zone rurale, cât şi în zone urbane. Anterior, construirea de locuinţe nu era eligibilă în vederea finanţării din FEDER şi doar locuinţele din zonele urbane puteau face obiectul renovărilor. Statele membre şi Parlamentul European s-au exprimat în favoarea simplificării administrării politicii de coeziune, în special în contextul crizei economice. Ele urmează să se pronunţe cu privire la măsurile prezentate.
Sursa:
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.doc

Concurs de fotografii

2009-08-10T03:43:00.000-07:00

„Imaginează-ţi o lume nouă” -
concurs foto, termen-limită 31 august La concurs se poate înscrie orice fotograf
profesionist sau amator, cu domiciliul într-un stat membru al UE, într-o ţară candidată sau în Islanda, Liechtenstein sau Norvegia, indiferent de sex, vârstă sau naţionalitate (funcţionarii şi alţi angajaţi ai instituţiilor europene – inclusiv ai agenţiilor – şi familiile acestora sunt excluse de la participarea la
concurs). Participanţii sunt rugaţi să trimită 2-4 fotografii pe tema „Imaginează-ţi o lume nouă”. Pentru a lua parte la concurs, participanţii trebuie să trimită formularul oficial de înscriere completat online. În momentul înscrierii, participanţii confirmă că materialele le aparţin şi că sunt respectate drepturile de autor. Premiile sunt foarte atrăgătoare:
Premiul I - un aparat sau materiale fotografice în valoare de maxim 5.000 euro şi o călătorie la Stockholm pentru participarea la ceremonia de
încheiere a "Anului European al Creativităţii şi Inovării - 2009".
Premiul II - un aparat sau materiale fotografice în valoare de maxim 2.000 euro şi o călătorie la Stockholm pentru participarea la ceremonia de
încheiere a "Anului European al Creativităţii şi Inovării - 2009".
Premiul III - un aparat sau materiale fotografice în valoare de maxim 1.000 euro şi o călătorie la Stockholm pentru participarea la ceremonia de
încheiere a "Anului European al Creativităţii şi Inovării - 2009". Premiul publicului - un aparat sau materiale fotografice în valoare de maxim 2.000 euro şi o
călătorie la Stockholm pentru participarea la ceremonia de încheiere a "Anului European al Creativităţii şi Inovării - 2009". Câştigătorii vor fi invitaţi şi la ceremonia oficială pentru decernarea premiilor care va avea loc la
Bruxelles în noiembrie 2009 şi unde vor avea ocazia să cunoască unele dintre cele mai importante personalităţi europene. Participanţii trebuie să deţină consimţământul
scris al persoanelor reprezentate în fotografiile trimise. Puteţi descărca un formular de consimţământ din site.
În cazul persoanelor minore, este necesar acceptul părinţilor.
Toţi participanţii se declară de acord să permită Comisiei Europene să folosească fotografiile în scopuri promoţionale şi de informare. Termenul limită pentru înscrierea la concurs este 31 august 2009. Despre cerinţele tehnice:
http://www.imagine2009.eu/5.0.html?&no_cache
=1&no_cache=1&LA=RO
Sursa: http://www.imagine2009.eu/

Cine nu a mai prins un 322 poate sa incerce cu un 313

2009-08-05T02:34:00.000-07:00

In cadrul Programului National pentru Dezvoltare Rurala se regaseste si Masura 313 “Incurajarea activitatilor turistice” care are si o componenta ce se adreseaza autoritatilor publice locale din mediul rural.

1.1 Obiectivele Masurii 313 – Încurajarea activitatilor turistice

Obiectiv general: Dezvoltarea activitatilor turistice în zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural.

Obiectivele specifice se refera la:
1. Crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, în special pentru tineri si femei;
2. Cresterea valorii adaugate în activitati de turism;
3. Crearea, îmbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice;
4. Cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor.

Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile?

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 313 sunt:
-Micro-întreprinderile1 (vezi definitie dictionar)
-Persoane fizice (neînregistrate ca agenti economici)
-Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale în vigoare, precum si asociatiile de dezvoltare intercomunitara3 realizate doar între comune si înfiintate conform legislatiei nationale în vigoare (Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare);
-ONG-uri, definite conform legislatiei nationale în vigoare;

Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile:
c) Investitii în infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.
i. Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare în scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice;
ii. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spatiul rural, conectate la sistemele regionale si nationale;
iii. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice9 de utilitate publica, etc.;
iv. Investitii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament îngust, a amenajarilor complementare acestora (ex: constructii, plan înclinat, etc.), reconditionarea echipamentelor si utilajelor;
v. Investitii legate de înfiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al olaritului”, „cioplitorilor în lemn”, etc.).

CRITERII obligatorii pentru centrele locale de informare si promovare turistica:

a) Sediile centrelor locale de informare si promovare turistica trebuie sa fie situate în centrul comunelor, pe strazi cu circulatie intensa, în cladiri independente sau la parterul unor imobile cu acces facil pentru turisti.
b) Semnalizarea centrelor locale de informare si promovare turistica se face prin panou/firma luminoasa cu denumirea „CENTRU LOCAL DE INFORMARE TURISTICA”, amplasat obligatoriu la intrarea în centrul local de informare si promovare turistica, în loc vizibil;
c) Drumul spre centrele locale de informare si promovare turistica este semnalizat corespunzator prin panouri, indicatoare si alte asemenea;
d) În fata sau în imediata apropriere a centrului local de informare si promovare turistica trebuie amenajate locuri de parcare gratuita, maxim 3 locuri de parcare. În cazul în care acest lucru nu este posibil, locurile de parcare trebuie amplasate la o distanta de maxim 500 m fata de centrul local de informare si promovare turistica;

DOTARI tehnice:
a) 2 încaperi din care una pentru primirea publicului (fiecare încapere va avea între 15 si 25 mp);
b) mijloace de telecomunicatie: telefon fix si fax;
c) 1 echipament harware si software, acces la internet;
d) instalatii, echipamente si dotari pentru asigurarea conditiilor de climatizare, siguranta la foc si antiefractie;
e) grup sanitar;
f) mijloace fixe de tipul mobilier, dotari de uz gospodaresc si protectia muncii, de buna calitate;
g) spatiu amenajat pentru expunere corespunzatoare a materialelor de promovare;
h) baza de date cu structurile de primire turistice locale si site propriu de promovare si informare, cu posibilitatea de legare la centrele nationale de promovare turistica cu accces on-line pentru colectarea si diseminarea informatiilor turistice.

- RESURSE umane:

a) Personal calificat (minimum 2 angajati) ca agent de turism sau ghid de turism.
d) Dezvoltarea si / sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural Elaborare de materiale promotionale precum prima editare a materialelor în scopul promovarii actiunilor turistice: brosuri de prezentare, panouri de informare, etc. Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 pentru toate tipurile de actiuni, vor fi sustinute cheltuielile cu:
- achizitionarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv achizitionarea în leasing a acestora, costurile de instalare si montaj;
- costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate în legislatia nationala, achizitia de patente si licente, în limita unui procent de 10% din valoarea totala a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevad constructii, în limita a 5%.

Valoarea maxima a fondurilor nerambursabile (intensitatea sprijinului)

Pentru investitiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de pâna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi valoarea de 200.000 Euro/proiect;

Proiectele depuse de unităţile administrativ teritoriale (comunele), asociaţiile acestora şi ONGuri se încadrează în categoria proiectelor de interes public şi negeneratoare de profit

Pentru a facilita accesarea fondurilor europene nerambursabile prin FEADR solicitantul poate beneficia de fonduri în avans de pâna la 20% din valoarea eligibila pentru demararea proiectului.

Principiul de baza al finantarii nerambursabile este acela al rambursarii cheltuielilor efectuate în prealabil de catre beneficiar. Un solicitant poate depune în acelasi timp mai multe proiecte pentru masuri diferite din PNDR pentru a fi cofinantate prin FEADR. Un solicitant poate depune proiecte pentru a fi cofinantate prin FEADR, chiar daca are în derulare proiecte de investitii diferite finantate prin Programul SAPARD.

Un beneficiar poate aplica pentru unul sau mai multe proiecte pe întreaga perioada de programare (2007-2013) în cadrul Masurii 313, însa depunerea unui alt proiect FEADR este conditionata de finalizarea investitiei începute anterior, iar cumulul ajutorului public nerambursabil acordat unui beneficiar nu va trebui sa depaseasca 200.000 Euro pe o perioada de pâna la 3 ani fiscali indiferent de forma sprijinului financiar (subventii, credite cu dobânda preferentiala, etc).

Alte informatii sunt disponibile pe site-ul:
www.mapdr.ro
www.apdrp.ro

Comisia Europeana lanseaza un instrument de microfinantare

2009-08-05T02:15:00.000-07:00

Comisia Europeana a anuntat in data de 2.07.2009, intentia de a lansa un nou instrument de microfinantare in cadrul Programului PROGRESS, care sa ofere un
real sprijin micilor intreprinzatori cat si celor care vor initia noi afaceri, in special din randul tinerilor, somerilor, cat si al celor care sunt in situatia de a-si pierde locul de munca. Acest instrument propus de catre Directia Generala de Ocupare a Fortei de Munca, Afaceri Sociale si Egalitate de Sanse din cadrul Comisiei Europene va fi discutat in cadrul procedurii de co-decizie, de catre statele membre UE reunite in cadrul Consiliului de Ministri si de Parlamentul European.
Noul instrument de micro-finantare vizeaza sa faciliteze situatia celor, care in contextul actual de reducere a resurselor de creditare datorat crizei economice mondiale, ar putea intalni dificultati de acces la fondurile destinate infiintarii de noi intreprinderi. Lucratorii, care si-au pierdut sau risca sa-si piarda locul de munca si care doresc sa-si infiinteze propria intreprindere vor avea acces facilitate la fonduri si vor beneficia de masuri de sprijin suplimentare, cum ar fi formarea profesionala si consilierea. Persoanele dezavantajate, inclusive tinerii, care doresc sa lanseze sau sa dezvolte o mica intreprindere proprie, vor beneficia, de asemenea, de garantii si de asistenta pentru pregatirea unui plan de afaceri.
Microcreditul se refera la acordarea de imprumuturi de maximum 25.000 EUR. Se preconizeaza ca bugetul initial de 100 milioane EUR va mobiliza credite in valoare de 500 milioane EUR, in cooperare cu institutii financiare internationale in special cu Grupul Bancii Europene de Investitii. Astfel ar putea fi acordate circa 45.000 imprumuturi in decurs de aproximativ 8 ani. In plus, imprumuturile ar putea beneficia de reducerea ratei dobanzilor prin interventia Fondului Social European, ceea ce va usura accesul la fonduri. Microcreditul va fi destinat micro-intreprinderilor cu mai putin de 10 angajati (reprezentand aproximativ 91% din totalul intreprinderilor europene) si somerilor sau persoanelor inactive care doresc sa inceapa activitati independente, dar nu au acces la servicii bancare
traditionale. In cadrul Uniunii Europene circa 99% din intreprinderile nou infiintate sunt intreprinderi mici sau micro-intreprinderi, iar o treime din ele sunt infiintate de someri. Comisia Europeana estimeaza ca noul instrument de microfinantare PROGRESS va incepe sa functioneze in 2010.

www.fonduriadministratie.ro

2009-08-05T02:13:00.000-07:00

Direcţia pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative (DDCA) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor a lansat în data de 27 iunile 2009 propria pagina de internet: www.fonduriadministratie.ro Acest site doreşte să reprezinte un mijloc important de promovare a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative (POSDCA) a cărui Autoritate de management este DDCA. Site-ul respectă standardele de transparenţă şi măsurile de informare a publicului impuse de către Uniunea Europeană, conţinând listele naţionale cu beneficiarii finanţării din cadrul POS DCA, linkuri diverse, documente programatice ale Autorităţii de Management a POS DCA şi alte materiale utile.

Si Islanda vrea in UE????

2009-07-30T02:04:00.000-07:00

Islanda, cu un pas mai aproape de UE
Examinarea candidaturii Islandei pentru aderarea la UE demarează rapid.

Miniştrii afacerilor externe din ţările Uniunii Europene au cerut Comisiei să evalueze în ce măsură Islanda este pregătită pentru a deveni membră a UE. Aceasta este prima etapă a procesului de aderare.

Având în vedere şansele reale pe care le are această ţară de a deveni membră a UE, decizia a fost luată rapid, la mai puţin de două săptămâni de la prezentarea cererii de aderare de către Islanda.

Comisia Europeană urmează să elaboreze un studiu amănunţit al sistemului economic, juridic şi politic al acestei ţări, în mod normal fiind nevoie de cel puţin un an. Însă este posibil ca Islanda să nu fie nevoită să aştepte la fel de mult ca alte ţări, deoarece dispune de o economie de piaţă avansată şi stabilă şi de instituţii democratice, două condiţii esenţiale pentru a deveni stat membru.

Pe baza acestui raport, Consiliul UE şi Parlamentul European vor lua o decizie cu privire la acceptarea candidaturii Islandei. Următoarea etapă va fi derularea negocierilor de aderare, care vor dura timp de un an sau doi. Dacă UE acceptă candidatura, Islanda va organiza un referendum.

Până nu de mult, această insulă din Atlanticul de Nord, cu o populaţie de 320 000 de locuitori, nu era favorabilă aderării la UE. Însă, în urma crizei bancare din luna octombrie, când moneda islandeză s-a devalorizat brusc, Islanda a întrevăzut perspectiva de a adera la UE şi de a adopta moneda euro ca modalitate de stabilizare a economiei.

Preşedintele Barroso a răspuns favorabil deciziei Islandei, despre care a spus că reprezintă un „semn de vitalitate a proiectului european şi un simbol al speranţei pe care o aduce Uniunea Europeană”.

Islanda are deja multe legături cu UE. Ca stat membru al Spaţiului Economic European , Islanda este integrată în piaţa UE şi aplică, în mare parte, legislaţia europeană. De asemenea, este membră a spaţiului Schengen, la fel ca multe alte ţări din UE.

Un capitol de negociere dificil ar putea fi drepturile de pescuit. Acest aspect nu este abordat în cadrul Spaţiului Economic European care le oferă cetăţenilor islandezi dreptul de a locui şi de a munci în UE, lăsându-le în acelaşi timp libertatea de a-şi defini propriile politici în materie de agricultură şi fiscalitate.

La reuniunea din 27 iulie, miniştrii afacerilor externe şi-au reconfirmat sprijinul faţă de aspiraţia ţărilor din Balcanii de Vest de a adera la UE. În prezent, trei state (Croaţia, Turcia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei) au fost acceptate oficial drept ţări candidate. Alte cinci state din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Serbia şi Kosovo) au statutul de ţări potenţial candidate.

Preluare de pe : http://ec.europa.eu/news/external_relations/090728_ro.htm

CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTULUI DE COORDONATOR AL POLULUI DE CREŞTERE PLOIEŞTI

2009-07-30T01:50:00.000-07:00

AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD MUNTENIA ORGANIZEAZĂ IN DATA DE 10.08.2009 CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTULUI DE COORDONATOR AL POLULUI DE CREŞTERE PLOIEŞTI, ÎN CADRUL BIROULUI COORDONATOR POL. CONCURSUL SE VA DESFĂŞURA LA SEDIUL CENTRAL AL ADR SUD MUNTENIA, DIN MUNICIPIUL CĂLĂRAŞI, STR. 1 DECEMBRIE 1918, NR.1. COORDONATORUL DE POL ÎŞI VA DESFĂŞURA ACTIVITATEA LA SEDIUL BIROULUI JUDEŢEAN PRAHOVA AL ADR SUD MUNTENIA, DIN MUNICIPIUL PLOIEŞTI.
Cerinţe obligatorii pentru ocuparea postului:
• Studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalent, de preferinţă în unul dintre următoarele domenii: economic, tehnic, urbanism, juridic;
• Cunoştinţe minimale socio-economice şi geografice referitoare la arealul polului de creştere;
• Experienţă minimă(cel puţin 3 ani) în managementul de proiect (participare sau coordonare a unor proiecte de investiţii publice în infrastructură);
• Experienţă minimă ( cel puţin 3 ani ) în lucrul cu administraţia publică locală;
• Experienţă de minim 3 ani într-o funcţie de conducere;
• Abilităţi de negociere şi mediere;
• Spirit de iniţiativă şi creativitate;
• Capacitate de analiză şi sinteză, planificare strategică (experienţă în elaborarea de planuri şi strategii);
• Cunoştinţe de management al riscului sau al crizei;
• Cunoştinţe foarte bune de operare pe calculator;
• Să nu se afle în conflict de interese ( de exemplu, să nu fie acţionar la societăţi comerciale care să deruleze contracte cu unităţile administrative din cadrul polului).

Dosarele de înscriere se vor depune la sediul central al ADR Sud-Muntenia, din Municipiul Călăraşi, până la data de 06.08.2009, ora 17:00.
Concursul se va desfăşura în data de 10.08.2009 la sediul central al ADR Sud-Muntenia din Călăraşi, str. 1 Decembrie 1918, nr. 1, jud. Călăraşi, începând cu ora 1100. Etapele concursului sunt următoarele: selecţia dosarelor depuse (probă eliminatorie); proba scrisă(probă eliminatorie), cu o durată de maxim 3 ore, punctaj maxim 100 puncte, punctaj de promovare a probei scrise- minim 70 de puncte; interviul(probă eliminatorie), cu o durată maximă de 1 oră, punctaj maxim 100 puncte, punctaj de promovare a interviului- 80 de puncte.
Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul ADR Sud-Muntenia, str.1 Decembrie 1918, nr. 1, Călăraşi, tel. 0242/331 769. Persoane de contact: VIŞAN MARIANA, Director adjunct Organism Intermediar/ e-mail:da.oi@adrmuntenia.ro şi MÂŢU IOANA – Şef Birou Resurse Umane /e-mail: resurseumane@adrmuntenia.ro. Cuprinsul prezentului anunţ, bibliografia, precum şi documentele necesare înscrierii la concurs pot fi consultate şi pe site-ul ADR Sud Muntenia, la adresa www.adrmuntenia.ro (secţiunea Bibliotecă-Documente utile) .

Data publicarii: 24.07.2009

Info PRO IMM-uri

2009-07-29T00:58:00.000-07:00

Oficiul Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie Ploiesti anunta publicarea variantelor finale ale Ghidurilor Solicitantului pentru:
• Operatiunea 112 – „Sprijin pentru accesul pe noi piete si internationalizare”
• Operatiunea 113 – „Sprijin pentru implementarea standardelor internationale”
din cadrul Axei prioritare 1, DM 1.1. Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM.

Beneficiarii eligibili in cadrul acestor apeluri de proiecte sunt:
- microintreprinderile
- intreprinderile mici
- intreprinderile mijlocii
- societatile cooperative

Operatiunea 112 - „Sprijin pentru implementarea standardelor internationale”

Tipurile de proiecte care pot primi finantare in cadrul apelului sunt:
• Infiintarea, modernizarea si acreditarea laboratoare de incercari si etalonari;
• Implementarea si/sau certificarea sistemului de management al calitatii ISO 9001 (produselor si/sau serviciilor), sistemelor de management al mediului ISO 14001 sau EMAS sau sistemului de management integrat calitate/mediu;
• Etichetarea ecologica;
• Certificarea produselor/serviciilor/proceselor.
Bugetul apelului de proiecte este de 30,1 milioane lei.
Operatiunea 113 – „Sprijin pentru accesul pe noi piete si internationalizare”

Tipurile de proiecte care pot primi finantare in cadrul apelului sunt
• Participari la targuri si expozitii internationale, organizate in tara sau strainatate, cu stand propriu;
• Participari la misiuni economice in strainatate;
• Promovarea pe noi piete internationale
• Identificarea furnizorilor/clientilor externi prin programele Hosted Buyers.

Bugetul apelului de proiecte este de 15,05 milioane lei.
Cererile de finantare pentru aceste operatiuni vor putea fi inregistrate electronic incepand cu data de 10 august 2009, pe site-ul www.mimmctpl.ro

Inchiderea apelurilor de proiecte care se va realiza la depasirea a de doua ori bugetul alocat pentru fiecare dintre operatiuni raportat la proiectele depuse sau, daca aceasta conditie nu este indeplinita, la trecerea a patru luni de la deschiderea inregistrarii on-line.

Intensitatea sprijinului financiar nerambursabil acordat poate ajunge pana la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru microintreprinderi si intreprinderile mici si respectiv 60 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru intreprinderile mijlocii.

Standarde europene mai simple de comercializare a fructelor şi legumelor, de la 1 iulie

2009-07-29T00:34:00.000-07:00

Condiţiile de comercializare a fructelor şi legumelor în ţările Uniunii Europene au fost simplificate începând cu 1 iulie 2009, dată la care au fost abrogate standardele specifice de comercializare pentru 26 de tipuri de fructe şi legume Condiţiile de comercializare a fructelor şi legumelor în ţările Uniunii Europene au fost simplificate începând cu 1 iulie 2009, dată la care au fost abrogate standardele specifice de comercializare pentru 26 de tipuri de fructe şi legume:
- caise
- anghinare
- sparanghel
- pătlăgele vinete
- avocado
- fasole
- varză de Bruxelles
- morcovi
- conopidă
- cireşe
- dovlecei
- castraveţi
- ciuperci de cultură
- usturoi
- alune în coajă
- varză de iarnă
- praz
- pepene galben
- ceapă
- mazăre
- prune
- ţelină pentru peţiol şi frunze
- spanac
- nuci în coajă
- pepene verde
- andive.

Rămân în vigoare standardele de comercializare pentru numai 10 tipuri de fructe şi legume, şi anume:
- mere
- citrice
- fructe de kiwi
- salată, cicoare creaţă de grădină şi cicoare de grădină cu frunze întregi
- piersici şi nectarine
- pere
- căpşuni
- ardei gras
- struguri de masă
- tomate.

Însă chiar şi în cazul acestor 10 tipuri de fructe şi legume, statele membre pot autoriza magazinele, pentru prima dată, să vândă produse care nu respectă standardele, atât timp cât etichetarea lor permite deosebirea de categoriile „extra”, „I” şi „II”. Noile norme vor permite astfel autorităţilor naţionale să autorizeze vânzarea tuturor fructelor şi legumelor, indiferent de dimensiune şi formă. Practic, aceasta înseamnă că un măr care nu respectă standardele poate fi vândut totuşi în magazine cu condiţia să fie etichetat cu menţiunea „produs destinat prelucrării” sau cu o menţiune echivalentă.

Simplificarea intervenită în ceea ce priveşte comercializarea fructelor şi legumelor în ţările Uniunii Europene intervine ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1221/2008 al Comisiei Europene de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr.2200/96, (CE) nr. 2201/96 şi (CE) nr.1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor şi legumelor privind standardele de comercializare. Noile reglementări pot fi consultate la adresa http://www.madr.ro/pages/legislatie/regulament-1221-2008.pdf .

„Ziua de 1 iulie marchează întoarcerea pe tarabe a castraveţilor curbaţi şi a morcovilor noduroşi”, a declarat Comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Mariann Fischer Boel. Datorită acestor schimbări, consumatorii vor avea posibilitatea de a alege dintr-o gamă de produse cât mai largă cu putinţă. Nu are sens să aruncăm produse perfect consumabile doar pentru că nu au dimensiunea şi forma impusă de standarde.

În timpul negocierilor din 2007 cu privire la reforma organizării comune a pieţei fructelor şi legumelor, Comisia s-a angajat să reducă birocraţia inutilă prin renunţarea la o serie de standarde de comercializare pentru fructe şi legume.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, va asigura în continuare, prin Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificarea Fructelor şi Legumelor, verificarea conformităţii fructelor şi legumelor proaspete cu standardele de comercializare prevăzute în Regulamentul (CE) 1221/2007, în scopul prevenirii comercializării fructelor şi legumelor proaspete neconforme.

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE

2009-07-29T00:29:00.000-07:00

Asistenţa financiară pentru întreprinderi mici şi mijlocii acordată în cadrul Axei Prioritare AP1- Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient 2009
Domenii majore de interventie
Axa Prioritară 1
• DMI 1.1 - Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM
• DMI 1.3 - Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului
Alocare financiară totală 2007-2013: : 810,34 mil. Euro
DMI 1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenta pe piata a întreprinderilor, în special a IMM
 Operaţiuni:
 Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile
 Sprijin pentru achiziţia de servicii calificate în implementarea standardelor europene
 Sprijin pentru accesul pe noi pieţe
 Durata operatiunilor: 2008 - 2013
 Forma de finantare: Finanţare nerambursabilă
 Lansare apel de proiecte investiţii: 6 mai 2009
Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile
Activităţi eligibile:
- Crearea unei noi unităţi de producţie (fabrică/secţie/instalaţie)
- Extinderea unei unităţi existente pentru creşterea capacităţii de producţie
- Diversificarea producţiei unei unităţi existente, prin lansarea de noi produse
- Modernizarea întreprinderii, inclusiv schimbări în procesul de producţie a unei unităţi existente
- Achiziţionarea de bunuri intangibile: software, brevete, licenţe, know-how sau soluţii tehnice nebrevetate
- Consultanţă şi instruire specializată, strict legate de activităţile de investiţiile
În funcţie de regiunea de dezvoltare, valoarea maximă a finanţării nerambursabile în raport cu totalul cheltuielilor eligibile este:
A. Întreprinderi mijlocii
a) Pentru proiectele care se implementează în regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov: 50%;
b) Pentru proiectele care se implementează în celelalte 7 regiuni de dezvoltare: 60%.
B. Întreprinderi mici
a) Pentru proiectele care se implementează în regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov: 60%;
b) Pentru proiectele care se implementează în celelalte 7 regiuni de dezvoltare: 70%.
 Valoarea finanţării nerambursabile pentru investiţii realizate de întreprinderile mici şi mijlocii
1) Sprijin financiar de până la 1.075.000 lei
 Apel de proiecte cu depunere continuă
 Buget 2009: 100 milioane euro
2) Sprijin financiar între 1.075.001 lei şi 6.750.000 lei
 Apel de proiecte cu termen limită
 Buget 2009: 80 milioane euro
Cheltuieli eligibile
1.Cheltuieli pentru achiziţia de teren (în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului).
2. Cheltuieli pentru clădiri şi instalaţii aferente construcţiilor (în limita a 50% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului)
3. Cheltuieli pentru achiziţia de bunuri din categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar (imobilizări corporale)
4. Cheltuieli pentru achiziţia de imobilizări necorporale – cu exceptia leasing-ului financiar
5. Cheltuieli privind achiziţia de servicii de consultanţă şi instruire specializată
Măsuri de simplificare
Nu înregistrează datorii publice la bugetul de stat, bugetele speciale şi bugetele locale - Obligatiile de plată nete nu depăşesc 1/12 din totalul obligaţiilor datorate în ultimele 12 luni în cazul certificatului de atestare fiscală emis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
- Obligaţiile de plată nu depăşesc 1/6 din totalul obligaţiilor datorate în ultimul semestru în cazul certificatului de atestare fiscală emis de autorităţile publice locale
Garanţie de implementare de 20% la investiţii mari Eliminare garanţii bancare
Introducerea unei prefinanţări în valoare de 35% din valoarea ajutorului financiar nerambursabil acordat
Introducerea unei linii de rezervă în cuantum de maxim 10% din valoarea ajutorului financiar nerambursabil(pt. diferenţe de curs valutar)
Depunerea tuturor documentelor proiectului într-o singură etapă (la depunerea cererii de finanţare) Documente solicitate la depunerea cererii de finanţare (înlocuirea unor documente cu declaraţii pe propria răspundere)
Documente solicitate la contractare
Un singur cod CAEN pentru un proiect Cod CAEN principal şi codurile CAEN corespunzătoare activităţilor economice auxiliare (prin care se asigură producerea şi realizarea bunurilor şi serviciilor consumabile folosite în fluxul de producţie al CAEN proiect)
Solicitarea unui Studiu de fezabilitate pentru investiţiile mari Solicitarea unui plan de afaceri care are incluse unele elemente din Studiul de fezabilitate
3 etape de evaluare:
- Administrativă
- Eligibilităţii
- Tehnică şi financiară 2 etape:
- Evaluare administrativă şi a eligibilităţii
- Evaluare tehnică şi financiară