Finanţări comunitare pentru mediul românesc

Politicile ecologiste, de protejarea a mediului s-au impus ca imperative guvernelor după 1989, la început timid iar treptat cu forţă căci idealul integrării în Uniunea Europeană impunea o abordare foarte serioasă, realistă şi concretă. S-ar putea scrie studii întregi (diverse rapoarte stufoase au fost şi vor mai fi elaborate, fără îndoială) despre politica de mediu a României însă în câteva fraze trebuie fixată realitatea acestui domeniu vast. Uniunea Europeana a venit în ajutorul României încă dinainte de aderarea noastră oficială din 2007 finanţând prin programul PHARE diverse proiecte care se adresau managementului deşeurilor, refacerea reţelelor de alimentare cu apă sau înlocuirea conductelor de canalizare în mediul urban căci în mediul rural SAPARD a avut şi o componentă de mediu care a ajutat de exemplu la înlocuirea sau montarea de noi ţevi pentru sistemele de canalizare sau distribuire a apei. Cel de al treilea program de pre-aderare, ISPA, se concentrează pe aplicarea directivelor de protecţie a mediului care necesită cele mai mari costuri de implementare. Acestea se referă la următoarele domenii precum: furnizarea apei potabile; tratarea apelor uzate; gestionarea deşeurilor solide şi a deşeurilor periculoase; poluarea aerului. Finanţarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat până în anul 2007 pentru a putea adera la Uniunea Europeana se ridică la frumoasa sumă de 29 miliarde de euro (19 miliarde pentru apă şi apă menajeră, 4 miliarde pentru deşeuri, 5 miliarde pentru poluarea industrială şi un miliard pentru alte sectoare). Ultimul termen negociat de România până la care poate fi încheiată transpunerea acquis-ului în practică este 31 decembrie 2018, peste mai puţin de opt ani. Instrumentul prin care România primeşte finanţare de la UE pentru politica de mediu se numeşte Programul Operaţional Sectorial de Mediu care are alocate 5,6 miliarde de euro până în 2013 (4,6 miliarde vin din partea Uniunii Europene iar un miliard din partea guvernului român). Obiectivul global al POS Mediu vizează îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu şi, în acelaşi timp, contribuie substanţial la realizarea angajamentelor de aderare şi la respectarea legislaţiei de mediu. Pentru realizarea acestui obiectiv global, prin POS Mediu se vor finanţa investiţii pentru mai multe segmente. Sectorul apă/apă uzată (total 3,27 miliarde Euro, din care grant UE 2,78 miliarde Euro) va beneficia de cea mai mare parte din fondurile europene alocate POS Mediu (60%). Investiţiile au în vedere extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare, construirea, modernizarea staţiilor de tratare a apei potabile şi a staţiilor de epurare, precum şi creşterea calităţii serviciilor publice de apă şi canalizare, în condiţiile unor tarife acceptabile pentru populaţie. Sectorul de gestionare a deşeurilor/ reabilitarea terenurilor poluate istoric (total 1,17 miliarde Euro, din care grant UE 0,93 miliarde Euro) vizează crearea de sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel regional, în paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri neconforme. Se vor finanţa măsuri de colectare, sortare, transport, tratare şi depozitare a deşeurilor menajere combinate cu măsuri de reducere a cantităţii de deşeuri, conform cu principiile şi practicile Uniunii Europene în domeniu. Alocări mai mici sunt pentru : Sectorul protecţia naturii ( 215 milioane Euro, din care grant UE 172 milioane Euro) care vor să asigure un management corespunzător al ariilor protejate şi, implicit, stoparea degradării biodiversităţii şi a resurselor naturale sau Protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere ( 329 milioane Euro, din care grant UE 270 milioane Euro) în care se urmăreşte protejarea populaţiei şi a bunurilor materiale de efectele devastatoare ale inundaţiilor.

Problema majoră constă în a găsi surse de finanţare care să acopere deficitul de finanţare până la 29 de miliarde de euro, în fericitul caz în care întreaga sumă alocată POS Mediu va fi accesată. În plus, să nu uităm că şi guvernul român vine cu partea sa de cofinanţare. Chiar şi punând la socoteală exerciţiul financiar care îi va urma celui prezent, din 2013 până în 2020 suma de bani pe care trebuie să o asigure autorităţile române este imensă, ridicându-se la peste 20 de miliarde de euro (o aproximare). Chiar şi în condiţiile unor creşteri economice spectaculoase şi sănătoase această sumă ar fi fost o povară bugetară însemnată căci, să fim serioşi, impactul mediatic al politicii de mediu nu este nici pe departe la fel de spectaculos precum inaugurarea a 20 de kilometri de autostradă sau a unei centuri ocolitoare chiar dacă necesitatea este evidentă din punct de vedere strict tehnic dar şi politic căci neîndeplinirea termenelor la care s-a angajat va aduce României şi prejudicii politice. În final, miza politicii de mediu şi a angajamentelor luate de România este oferirea tuturor cetăţenilor români a unui cadru de viaţă sănătos, cât mai puţin poluat, curat şi demn de Uniunea Europeana. Însă pentru aceasta chiar românii trebuie cointeresaţi!

În momentul de faţă marea majoritate a liniilor de finanţare prin intermediul Programului Operaţional de Mediu sunt deschise, depunerea proiectelor fiind continuă, până la contractarea tuturor fondurilor alocate fiecărei axa prioritare. Astfel se pot depune proiecte pentru: extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, pentru dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor, reabilitarea zonelor poluate istoric, pentru protecţia împotriva inundaţiilor, reducerea eroziunii costiere.
Sursa:
http://www.mmediu.ro/programe_finantare/


Codruţ Constantinescu

Pentru curăţarea Pet-istanului

Dosar revista 22

Infrastructura de mediu a fost, alături de cea rutieră printre cele mai văduvite dacă nu chiar duşmănite de regimul comunist. Evident, slujbaşii mărunţi de la Bucureşti nu au inventat nimic nou ei doar preluând dispreţul faţă de natură (la pachet cu cel faţă de fiinţa umană) al stăpânilor de la Moscova. A da vina pe vechea moştenire este o scuză facilă dar, în acelaşi timp, desemnează o realitate dureroasă. Încetul cu încetul, în timp, problemele de mediu vor fi rezolvate din punct de vedere al implicării autorităţilor însă nu sunt atât de sigur că acest proces va fi însoţit de schimbarea percepţiei faţă de natură pe care o are o mare parte din români. Televiziunile s-au specializat ca după fiecare week-end prelungit, Revelion în stradă, 1 mai muncitoresc, să arate tonele de gunoaie abandonate pe domeniul public, la întâmplare, de către petrecăreţii grăbiţi. Aceste ştiri ar plictisi daca nu ar evoca o realitate care parcă nu doreşte să se schimbe: dispreţul românilor pentru spaţiul public. Spaţiul nimănui? Nu ştiu, dar cu siguranţă nu spaţiul celor care produc această spectaculoasă poluare. O încercare de explicaţie a indiferenţei (în cel mai bun caz) sau mâniei populare faţă de natura României ( nu ceva abstract ci format din ogoare, vâlcele, lacuri, piscuri sau grohotişuri): comunismul a distrus educaţia naţiunii şi în această direcţie, a respectului faţă de mediul înconjurător (l-a mutat în manuale unde codru-i frate cu românul) căci nu şi-a dat seama de efectele colaterale pe care le-a avut naţionalizarea amplă a proprietăţii în general, confiscarea ţării de către un Stat omnipotent şi omniscient dar care s-a transformat în duşmanul unei însemnate părţi a poporului. Urând Statul această proporţie a poporului român a ajuns să urască în mod firesc proprietatea acestui Stat iar natura, aparţinând Statului (deci nu nouă, noi nu avem nimic a face cu ea) nu îi mai interesează. Le este indiferentă căci atunci când ceva îţi aparţine faci tot posibilul să-l protejezi, înfrumuseţezi, păstrezi nealterat nu să-l distrugi căci România a ajuns un adevărat Pet-istan.

Multe oraşe au început, e drept, destul de timid, să adopte elemente concrete ale politicii de mediu precum locuri speciale, betonate, înconjurate cu garduri în care se depozitează containere ecologice dar şi recipiente speciale de reciclare a deşeurilor. În gări am văzut coşuri în care se speră să se colecteze gunoiul în mod corect, plastic la plastic, hârtie la hârtie etc. Lăudabile iniţiative însa spiritul comunitar occidental încă nu a păşit şi el, în acelaşi timp precum acquis-ul în România (este imposibil să dai o OUG prin care să-l legiferezi) căci la scurt timp containerele sau coşurile de gunoi speciale au fost vandalizate de oamenii străzii şi/sau de câinii comunitari care constituie încă o problemă nerezolvată în multe oraşe româneşti. Ne întrebăm dacă nu cumva şi politicilor de mediu li se aplică vechiul principiu maiorescian al formelor ( politica de mediu) fără fond (lipsa voinţei poporului de a şi le asuma). Lipsa unui partid ecologist reprezentativ, cu o pondere însemnată în eşichierul politic românesc, lăsând la o parte calitatea umană submediocră a celor care au îmbrăţişat această cauză de-a lungul celor douăzeci de ani vine să dovedească suplimentar dispreţul românilor faţă de acest gen de problematică ce este la mare modă în Occident de vreo patruzeci de ani.

Abordarea negaţionistă şi terminatoarea gen nu s-a făcut nimic şi s-a furat totul în ultimii douăzeci de ani nu stă în picioare. Realitatea este însă că s-a făcut prea puţin în comparaţie cu nevoile reale. În plus, românii au o mare problema de mentenanţă la nivel general, de societate: nu este suficient să realizezi o investiţie, mai trebuie şi să ai grijă de ea, să-i menţii randamentul şi funcţionarea chiar dacă aceasta nu mai presupune comisioane la fel de mari. Căci fără mentenanţă societatea românească nu va reuşi niciodată să-şi acopere toate goluri şi va fi mereu în stadiul veşnicei cârpeli/ peticeli. Astupi prost o hârtoapă ştiind că şi la anul o vei acoperi tot tu. Fără să vreau am dat de mai multe ştiri despre diverse problematici de mediu, puţin băgate în seama : oraşul brăilean Însurăţei va dispune de o staţie de compostare pentru deşeuri biodegradabile. Scopul investiţiei de 779.600 euro este rezolvarea problemei depozitării la întâmplare a gunoiului de grajd din Însurăţei şi din satele arondate şi transformarea lui în îngrăşământ agricol. Proiectul a fost câştigat în cadrul Programului PHARE 2005 Coeziune economică şi socială şi va fi finalizat la sfârşitul anului 2010. Primăria municipiului Botoşani va asigura încălzirea a două instituţii publice cu ajutorul energiei eoliene căci municipalitatea a obţinut o finanţare în valoare de 754.000 de lei de la Administraţia Fondului de Mediu în vederea asigurării energiei neconvenţionale pentru producerea energiei termice în Şcoala 9 şi în căminul social Indagro. Investiţiile în parcurile eoliene din zona Dobrogei se vor ridica la peste 4 miliarde euro în următorii trei ani. În prezent, în judeţul Constanţa, cinci companii naţionale şi internaţionale derulează astfel de proiecte, aflate în diferite stadii de execuţie - Eolica, CEZ, Enel, Energias de Portugal si Iberdrola. Alte zeci de proiecte autorizate sau în curs de autorizare vizează dezvoltarea de centrale eoliene în localităţile Pantelimon, Ostrov, Siliştea, Gălbiori, 23 August, Pecineaga, Adamclisi, Istria, Săcele, Târguşor, Dorobanţu, Peştera, Topraisar şi Vulturul. Dacă până acum trei ani reprezentanţii autorităţilor locale nu priveau cu interes proiectele eoliene şi în unele cazuri au pus chiar piedici în calea dezvoltării programelor energetice, începând cu anul trecut situaţia s-a schimbat radical. Faptul că, odată cu demararea lucrărilor pentru „fermele eoliene”, investitorii amenajează şi sistematizează suprafeţe întinse de teren (drumuri, alimentare cu energie, apă, etc.), i-a determinat pe factorii de decizie locali să facă eforturi în vederea atragerii acestor oameni de afaceri. (http://www.fonduri-structurale.ro ) Frunzărind diverse portaluri dedicate fondurilor europene, observând mulţimea lucrurilor bune adică a proiectelor care se finalizează, se derulează sau se demarează nu poţi să nu te întrebi unde sunt toate acestea în percepţia publică? Au ele loc în altă ţară decât cea reflectată de mass-media românească degrabă iubitoare de lacrimi şi sânge?

Codruţ Constantinescu

APEL E-EDUCATIE

APEL E-EDUCATIE PROGRAMUL OPERATIONAL CRESTEREA COMPETIVITATII ECONOMICE

Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale a anuntat lansarea apelului de proiecte pentru Operatiunea 3.2.3 "Sustinerea implementarii de aplicatii de E-Educatie si asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar” , Axa 3, POSCCE. Inregistrarea proiectelor se va realiza on-line in mod continuu, incepand de astazi, 15 aprilie 2010. Termenul-limita de inregistrare a proiectelor este 15 iunie 2010, ora 16.30.

Scopul principal al acestei operatiuni consta in dezvoltarea sau extinderea unei platforme care sa permita furnizarea unor solutii de invatamant prin mijloace electronice, disponibile on-line.
Beneficiari eligibili sunt:
• Autoritatile publice centrale si locale
• Structuri asociative ale APL-urilor
• Institutiile publice de la nivel central si local
• Institutii de invatamant superior de drept public acreditate
• Parteneriate intre APL-uri sau/si institutii publice ce functioneaza la nivel local
• Biblioteci de drept public cu personalitate juridica
Suma totala alocata acestui apel de proiecte este de 82 milioane lei, din care aproximativ 66,9 mil. lei FEDR si 15,1 mil. lei de la bugetul de stat.
Valoarea maxima cu care poate fi finantat un proiect ajunge la 15 milioane lei la nivel national si respectiv 5 milioane lei la nivel local.

Intensitatea ajutorului nerambursabil poate varia intre 98% si 100% in functie de categoria de solicitanti.
Sursa: www.mcsi.ro

NOU APEL Masura 141 sprijinirea feremelor agricole de subzistenta

Masura 141

In perioada 15 aprilie - 14 mai 2010 se va desfasura a doua sesiune de depunere a proiectelor pentru Masura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta” din cadrul PNDR.

Prin Masura 141 se acorda sprijin public nerambursabil de 1.500 de euro/an/ferma de semi – subzistenta, pentru o perioada de cinci ani, unui singur membru al familiei, pentru aceeasi exploatatie agricola.
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin Masura 141 sunt persoanele fizice in varsta de pana la 62 de ani (neimpliniti la data depunerii Cererii de finantare), care desfasoara activitati economice, in principal activitati agricole si a caror exploatatie agricola:
• are o dimensiune economica cuprinsa intre 2 si 8 UDE;
• este situata pe teritoriul tarii;
• este inregistrata in Registrul fermelor/Registrul agricol;
• comercializeaza o parte din productia agricola obtinuta.
Depunerea proiectelor se va face la sediile Direcţiilor pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) judeţene, în intervalul orar 09:00 – 14:00. Solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească cerințele de conformitate şi eligibilitate menționate în Ghidului Solicitantului aferent acestei măsuri. Procedura de selectie este cea afişată pe site-urile www.madr.ro şi www.apdrp.ro, la fiecare DADR şi respectiv CRPDRP, OJPDRP. Termenul limită de depunere pentru această sesiune de cereri de proiecte este: 14 mai 2010, ora 12.00. Anuntarea rezultatelor pentru cererile de finanțare depuse în sesiunea 15 aprilie – 14 mai 2010 se va face după aprobarea Raportului de Selecție de către Directorul General al Autorității de Management. MADR va notifica în scris şi prin intermediul paginii de internet www.madr.ro şi www.apdrp.ro pe toți solicitanții privind rezultatul evaluărilor cererilor de finanțare depuse de către aceştia.